Recenzie album: Death Grips – The Money Store – Realitate

⇣ Sari la articol

Death Grips – The Money Store

10/10

Text de: Marius Ghenţ

Disclaimer: Această recenzie e dedicată celor care nu s-au oprit din citit după ce au văzut nota 10.

The Money Store elimină tot ceea ce este frumos pe lume şi maximizeză realitatea crudă, veridică şi urâtă. Nu pentru că trio-ul din Sacramento, California, ar fi împotriva poveştilor cu final fericit sau fiindcă sunt obsedaţi de părţile întunecate ale naturii umane. Nicidecum. Revolta acestora se datorează companiilor multinaţionale, guvernelor ce finanţează războaie, extremismului religios şi mass-mediei ce promovează ura de dragul banilor. E produsul unei societăţi care se află în decadenţă.

Death Grips e un trio format din celebrul tobar Zach Hill, care activează în Hella şi care a cântat într-o multitudine de trupe, producătorul Andy “Flatlander” Morin şi rapper-ul MC Ride. Trupa a ajuns în atenţia fanilor şi a criticilor datorită mixtape-ului lansat anul trecut, Exmilitary. Trupa a oferit o doză de rap, punk, rock, electronic, noise şi industrial în combinaţie cu strigătele înfricoşătoare ale lui MC Ride. O combinaţie ce la prima vedere ar putea rezulta foarte uşor într-un eşec total. Din fericire, Exmilitary a dovedit contrariul. Un album extrem de direct dar şi atractiv într-un mod cât se poate de patologic.

După succesul relativ mare înregistrat în cercurile underground cu Exmilitary, Death Grips a semnat cu casa de discuri Epic Records şi a anunţat 2 albume pentru 2012. Fanii au început să-şi facă griji pentru viitorul trupei după aflarea veştii că a semnat cu o casa de discuri majoră. Nu ar fi nici prima şi nici ultima trupă care îşi schimbă radical stilul după ce au primit o sumă de ordinul milioanelor de dolari pentru drepturile de autor şi de distribuţie, iar Exmilitary nu e deloc un mixtape uşor pentru tânărul ce digeră MTV şi citeşte NME. The Money Store, debutul discografic al trupei, a răspuns acestei ipoteze.

Nu pot sublinia îndeajuns valoarea acestui album. Din punct de vedere al producţiei, fiecare piesă oferă ceva special, diferit şi fermecător. Sunetul e foarte, foarte murdar, un efect fonic intenţionat, dar piesele rămân, oricât de ciudat ar suna, destul de catchy. Fiecare piesă are un « hook » extrem de memorabil. Muzica e viscerală şi transmite sentimente violente şi reale. Tobele lui Zach Hill impresionează, sample-urile şi sintetizatoarele marca Flatlander oferă pattern-uri muzicale unice, iar strigătele lui MC Ride te fac să te simţi vinovat cu toate că nu ai făcut nimic. Eşti vinovat doar de faptul că stai cu mâinile în sân, că eşti un simplu spectator apatic în faţa nedreptăţilor din lume. Conştient, dar absent.

Versurile sunt greu de descifrat, aproape imposibil, în mare parte datorită lui MC Ride care strigă mai mult decât cântă. Din fericire, Death Grips a pus mare accent pe importanţa lor, de aceea au postat versurile pe internet. Temele lirice sunt viscerale, violente, mârşave, perverse, cu topic-uri ce variază de la Wikileaks, brutalitatea nejustificată a poliţiei, imagini explicite, furt, război şi suferinţă. Se potrivesc de minune cu atmosfera întunecată a albumului.

The Money Store e un album ce încalcă orice regulă, chiar şi cele de pe Exmilitary. E cu mult peste mixtape-ul de anul trecut, ceea ce nu e uşor de realizat. E un album revoluţionar în istoria muzicii moderne, nu doar în genul rap, punk sau experimental.

Într-o societate ce ignoră din ce în ce mai mult sentimentul uman de compasiune şi de iubire pentru cel de împlinire a ego-ului, The Money Store e sunetul generaţiei care înţelege.