În amintirea lui Steve Jobs

Scris de | 5 octombrie, 2012
În amintirea lui Steve Jobs

Steve Jobs nu a încheiat acorduri de pace, nu a descoperit niciun leac împotriva unei boli fatale, nu a salvat piaţa financiară europeană şi nici nu a scris piesa „Imagine”. Cu toate acestea însă, vestea morţii co-fondatorului Apple a făcut înconjurul lumii. De ce? Cine a fost Steve Jobs şi de ce moartea lui a întristat o planetă întreagă?

Încercarea de a răspunde la întrebarea respectivă e mai grea decât pare, chiar şi pentru un redactor la o revistă de specialitate. Steve Jobs nu a fost un geniu nici măcar în domeniul său de activitate. Nu a fost nici pe departe la fel de pregătit din punct de vedere al cunoştinţelor de electronică precum Steve Wozniak, partenerul cu care a fondat Apple. Nu a fost un om cu un fler în afaceri ca şi cel al rivalului său Bill Gates.

Design-ul mult-iubit al iPhone-ului sau iPod-ului e rezultatul efortului depus de către Jonathan Ive, iar iOS-ul, sistemul de operare care dă viaţă dispozitivelor Apple, e „copilul” lui Scott Forstall. Totuşi, Steve Jobs a fost un om cu o serie de calităţi unice, pe care persoanele sus-menţionate nu le au. Merită, fără îndoială, să fie etichetat ca un om ghidat de o viziune şamanistică pe care a descoperit-o, cel mai probabil,  în tinereţe, când lupta constantă cu sărăcia, călătoria în India, descoperirea budismului şi experimentele cu LSD l-au făcut să adopte o nouă viziune asupra lucrurilor din jurul său. Acea viziune a schimbat pentru totdeauna fiecare aspect al climatului tehnologiei curente. Să vedem, deci, împreună, cum a reuşit acest lucru.

Înainte de Apple

Steve Jobs s-a născut în San Francisco pe 24 februarie 1955. La scurt timp după, părinţii lui, Abdulfattah Jandali, un musulman de origine siriană, şi Joanne Carole Schieble, l-au oferit spre adopţie, datorită faptului că tatăl mamei sale nu a fost de acord cu relaţia celor doi. Steve a fost adoptat ulterior de soţii Paul şi Clara Jobs şi s-a mutat în Mountain View, California, când acesta avea 5 ani. Primul contact cu lumea tehnologiei l-a avut la o vârstă fragedă, atunci când tatăl adoptiv l-a iniţiat în tainele domeniului electronic. Tinereţea şi-a petrecut-o pe holurile liceului Homestead din Cupertino. După admitere, s-a înscris la Universitatea Reed College din Portland, Oregon, dar a renunţat la studii după doar un singur semestru. Din fericire, timpul petrecut în facultate nu a fost irosit în totalitate. Steve Jobs a frecventat diferite cursuri de caligrafie care l-au făcut să aprecieze partea estetică a lucrurilor. Acest aspect va fi evident mai târziu în construcţia dispozitivelor Apple.

În 1974, Steve Jobs s-a angajat ca tehnician în cadrul companiei Atari, unde şi-a economisit salariile pentru o călătorie în India, cu intenţia de a deveni mai spiritual. Anii 70 au fost pavaţi cu droguri ce stimulează mintea, muzică psihedelică şi conceptul de free thinking, iar Steve Jobs a îmbrăţişat această cultură, declarând că „experienţa mea cu LSD a fost unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am făcut în viaţa mea”. În India a descoperit budismul şi s-a întors în State cu o nouă viziune asupra lucrurilor. Drumul lui era acum clar. Steve Jobs a început, astfel, să planteze seminţele din care a luat naştere pomul Apple.

Mac-ul

În 1976, Steve Jobs a înfiinţat compania Apple împreună cu bunul său prieten Steve Wozniak şi cu Ronald Wayne. Jobs era vizionarul, Wozniak era „vrăjitorul” semiconductoarelor, iar Ronald Wayne se ocupa de activităţile de zi cu zi. În aprilie 1976, Steve Jobs şi Steve Wozniak au lansat Apple I, primul calculator lansat vreodată sub umbrela Apple, însă succesul a sosit odată cu lansarea modelului Macintosh, în 1984. Calculatorul a fost susţinut de o reclamă care ataca ideea de Big Brother, prezentă în cartea „1984”, scrisă de George Orwell, reclamă difuzată în timpul evenimentului Superbowl. La două zile după, Macintosh a fost lansat şi a devenit cel mai de succes produs al companiei de până atunci. Calculatorul a ajutat şi la integrarea mouse-ului în folosirea unui astfel de dispozitiv. E, într-adevăr, extrem de greu să ne imaginăm cum ar fi să lucrăm pe calculator fără un mouse, iar Apple a fost prima companie care a pus accent pe acest periferic.

La un an după lansarea Macintosh-ului, Steve Jobs va fi nevoit să părăsească compania pe care a fondat-o. Datorită mai multor conflicte dintre el şi CEO-ul Apple la vremea respectivă, John Sculley, în urma cărora a fost dat afară din poziţia de şef al diviziei Macintosh, Jobs a decis să părăsească Apple şi să-şi înfiinţeze propria companie.

Plecarea de la Apple

După ce şi-a luat adio de la Apple, Steve Jobs a înfiinţat NeXT Computer în 1985, continuându-şi drumul în domeniul calculatoarelor. La un an după a achiziţionat studioul de animaţie The Graphics Group, care a devenit mai apoi Pixar. Studioul a produs filme precum seria Toy Story, care s-a bucurat de un succes enorm de box-office. Disney a cumpărat Pixar în 2006 pentru suma de aproximativ 7.4 miliarde de dolari. În urma acestei achiziţii, Steve Jobs a devenit un acţionar majoritar în cadrul Disney şi şi-a asigurat un loc în consiliul de administraţie al companiei.

Deşi NeXT nu a fost niciodată un nume cu o rezonanţă puternică pe piaţă, s-a dovedit a fi extrem de benefică pentru viitorul lui Steve Jobs şi a sistemului de operare Mac OS X. În 1996, Apple a anunţat că va cumpăra NeXT pentru suma de 429 milioane de dolari, tranzacţie ce a însemnat revenirea lui Steve Jobs la conducerea companiei pe care a înfiinţat-o, şi, după cum vom vedea, revitalizarea ei.

Întoarcerea la Apple şi iPod-ul

Steve Jobs a sosit la Apple într-o perioadă în care compania din Cupertino se lupta pentru a se menţine la suprafaţă. În 1998, Jobs a fost numit CEO-ul Apple interimar, până în 2000 când a devenit în mod oficial şeful companiei. Printre cele mai înţelepte mişcări pe care le-a făcut la revenirea în fruntea Apple a fost să-l numească pe Jonathan Ive vice-preşedinte senior al diviziei de design. Jonathan Ive a avut slujba extrem de dificilă de a-l mulţumi pe Steve Jobs din punct de vedere al aspectului dispozitivelor Apple. În 1998 a ieşit pe piaţă un calculator all-in-one numit iMac, proiectat de către Ive, care a fost primit cu entuziasm de fani şi de critici.

În 23 octombrie 2001 Steve Jobs anunţă un music-player portabil care va revoluţiona modul în care ascultăm muzica preferată. iPod-ul a fost primul succes enorm pe care l-a avut compania din Cupertino de la întoarcerea lui Steve Jobs. Dispozitivul oferea 5 GB de stocare şi promisiunea de a avea întotdeauna la tine în buzunar „1000 de piese”. Odată cu introducerea magazinului on-line iTunes în 2003, care permitea achiziţionarea pieselor din catalogul celor mai mari case de discuri, popularitatea iPod-ului a crescut într-un ritm astronomic. Serviciul iTunes a revoluţionat achiziţionarea conţinutului audio pe internet. A fost, de asemenea, şi o primă soluţie împotriva pirateriei, datorită faptului că oferea orice piesă pentru suma modestă de 0.99 dolari.

Au urmat o serie de actualizări ale produsului, fiecare fiind primite extrem de bine de către public. Versiunile cu adevărat revoluţionare ale produsului au fost iPod Mini, care au introdus click-wheel-ul pentru navigare uşoară printre meniurile aparatului şi iPod Touch, care a beneficiat de un ecran multi-touch şi de un design asemănător cu iPhone-ul. iPod-ul a schimbat, fără îndoială, modul în care ascultăm muzica. Şi acesta a fost doar începutul. Steve Jobs a vrut să schimbe şi modul în care comunicăm.

iPhone-ul

În timpul conferinţei Macworld din 9 ianuarie 2007, Steve Jobs a prezentat un nou dispozitiv care a schimbat o industrie întreagă. Dispozitivul a fost descris de Jobs prin trei caracteristici esenţiale: un iPod cu ecran multi-touch, un telefon şi un aparat pentru comunicarea prin internet. Acest dispozitiv a fost botezat iPhone, şi rămâne un etalon pentru orice producător de smartphone-uri. Aplaudat la scenă deschisă, Steve Jobs a lansat un game-changer. De atunci au ieşit pe piaţă alte 4 dispozitive: iPhone 3G, iPhone 3GS, iPhone 4 şi noul iPhone 4S. Vânzările smartphone-ului au cimentat poziţia de lider în industrie pentru Apple. A fost, fără îndoială, cea mai importantă piatră de hotar din cariera lui Steve Jobs.

Prin eliminarea cu totul a tastaturii fizice şi extinderea ecranului, iPhone-ul a schimbat pentru totdeauna înfăţişarea telefonului mobil modern. Poate cea mai impresionantă funcţie a smartphone-ului e sistemul de operare care pune accent pe simplitate şi eficienţă. iPhone-ul a convins Google să achiziţioneze şi mai apoi să dezvolte Android, a eliminat majoritatea concurenţei şi a atins un nou nivel la capitolul design.

În paralel cu succesul iPhone-ului, viaţa personală a lui Steve Jobs a avut de suferit. În 2003 a fost diagnosticat cu o formă rară de cancer la pancreas. Conform biografului Walter Isaacson, Jobs a întârziat să se opereze timp de 9 luni, perioadă în care a căutat remedii naturale pentru o boală deosebit de periculoasă. A încercat o dietă vegetariană, acupunctură, ierburi şi altele. După ce tratamentul alternativ nu a dat roade, Jobs a decis să se opereze. Tim Cook i-a luat locul în fruntea Apple în timpul plecării acestuia. Tumoarea canceroasă a fost extirpată în 2004 şi Jobs s-a întors la lucru.

În 2009 problemele de sănătate au revenit. Într-o declaraţie publicată în 5 ianuarie pe site-ul oficial Apple, Jobs a explicat că suferă de un dezechilibru hormonal. Mai apoi, pe 14 ianuarie, Jobs a anunţat că problemele sunt mai grave decât a estimat iniţial şi că va lua o pauză de 6 luni. Şi de data aceasta Tim Cook a ocupat poziţia de CEO pe perioada absenţei co-fondatorului Apple. În luna aprilie a anului 2009, Jobs a suferit un transplant de ficat. A trecut cu bine şi peste acest episod şi s-a întors, din nou, în campusul din Cupertino. După două operaţii atât de serioase, majoritatea oamenilor renunţă la muncă pentru totdeauna. Nu şi Steve Jobs. El avea planuri şi mai mari.

După ce a revoluţionat calculatorul, music player-ul şi telefonul, nu prea mai avea ce să facă. Totuşi, în loc să se retragă alături de familie într-o cabană la munte sau pe o plajă dintr-un arhipelag divin, a decis să ofere publicului ceva nemaiîntâlnit până atunci. A decis să creeze o nouă piaţă de dispozitive. Ceva ce va face puntea de legătura dintre un notebook şi un smartphone. Dar ce?

iPad-ul

Multă lume consideră că între un smartphone şi un laptop se află netbook-ul, dar în ochii lui Steve Jobs pentru a umple spaţiul dintre aceste două categorii, gadget-ul trebuie să fie mai bun la anumite caracteristici decât dispozitivele care se află deja pe piaţă. În lumina acestui lucru, Jobs a declarat că netbook-urile „nu sunt mai bune la nimic”, că nu îmbunătăţesc cu nimic experienţa navigării pe net, verificarea mail-urilor, cititul e-book-urilor, audiţia albumelor preferate sau vizualizarea pozelor. Pentru a oferi ceva cu adevărat mai bun, e nevoie de un aparat diferit: o tabletă PC.

Steve Jobs a prezentat noul dispozitiv pe 27 ianuarie 2010 în timpul unui eveniment din San Francisco. iPad-ul a dat naştere unui nou segment de piaţă: cel al tabletelor PC. Steve Jobs nu a inventat tableta PC, la fel cum nu a inventat nici calculatorul, nici music-player-ul şi nici telefonul, dar a transformat acest aparat de prisos în industria IT & C într-un dispozitiv must-have. Chiar şi acum, la aproximativ doi ani de la lansarea oficială, iPad-ul rămâne în continuare deosebit de atractiv.

Reacţiile iniţiale au fost copleşitoare. Toată lumea voia un iPad. Era unul dintre cele mai dorite gadget-uri de pe piaţă. Varianta Wi-Fi a devenit disponibilă la 60 de zile de la evenimentul din 27 ianuarie, în timp ce varianta cu 3G a fost lansată la 90 de zile de la anunţ. Deşi gurile rele l-au catalogat drept un iPod Touch cu un ecran de 9.7 inchi, iPad-ul s-a vândut în aproximativ 300.000 de unităţi în ziua lansării, iar până la sfârşitul săptămânii tableta a fost cumpărată în număr de 500.000 de unităţi.

Succesul iPad-ului a deschis ochii altor producători de dispozitive mobile care au încercat să profite după popularitatea acestui tip de dispozitiv. În consecinţă, piaţa a fost luată cu asalt de o serie de tablete ce rulează sistemul de operare Android, precum Samsung Galaxy Tab, Motorola Xoom, dar şi dispozitive cu ecran de 7 inchi precum BlackBerry PlayBook-ul celor de la Research in Motion. Toate aceste dispozitive nu au reuşit însă să detroneze iPad-ul, care rămâne liderul incontestabil al pieţei.

Din păcate, lansarea tabletei iPad 2 de la începutul anului curent a fost şi ultima lansare de produs prezentată de către Steve Jobs. Ultima dată când l-am văzut pe Steve Jobs pe scena unui eveniment Apple a fost în timpul conferinţei WWDC de la San Francisco, în care a prezentat ultimele noutăţi în materie de software din tabăra Apple, precum iOS 5, Mac OS X Lion şi conceptul de iCloud. Datorită problemelor de sănătate Jobs a fost nevoit să renunţe la unul dintre cele mai importante lucruri din viaţa lui.

După Apple

În data de 24 august, Steve Jobs a anunţat că demisionează din poziţia de CEO al companiei. Într-un comunicat oficial, Jobs a declarat că „întotdeauna am spus că atunci când va veni vremea când nu-mi voi mai putea îndeplini îndatoririle şi aşteptările mele ca CEO al Apple, voi fi primul care voi anunţa acest lucru. Din păcate, acea zi a sosit. Astfel, am decis să demisionez din funcţia de CEO al companiei.” Tim Cook, care până atunci ocupa funcţia de COO la Apple, a fost recomandat chiar de către Jobs pentru a-l înlocui în poziţia de CEO Apple. În urma demisiei, Steve Jobs a rămas la Apple, fiind numit şeful consiliului de administraţie, o poziţie mai mult decât meritată, care nu a implicat mult efort fizic din partea acestuia. Din păcate, cancerul pancreatic cu care s-a luptat încă din 2004 a recidivat, şi, în consecinţă, inevitabilul s-a produs. La începutul lunii octombrie lumea a pierdut unul dintre cei mai importanţi oameni din istoria domeniului IT & C.

5 octombrie 2011

Steve Jobs s-a stins din viaţă în data de 5 octombrie, la doar o zi după lansarea noului iPhone 4S. Apple.com a anunţat o veste care a şocat o planetă întreagă: Steve Jobs, cofondatorul companiei din Cupertino, s-a stins din viaţă după o luptă îndelungată cu cancer la pancreas. Apple a declarat: „Imaginaţia, pasiunea şi energia lui Steve au fost sursele nenumăratelor inovaţii care au îmbunătăţit vieţile noastre. Lumea este incomensurabil mai bună datorită lui Steve.“ Imediat după publicarea ştirii pe site-ul oficial, magazinele Apple din toate colţurile lumii au fost luate cu asalt de milioane de fani, care şi-au transmis condoleanţele prin post-it-uri, flori, lumânări şi, evident, mere. Televiziunile ABC, CBS şi NBC şi-au întrerupt programul pentru a difuza ştirea. A doua zi, faţa lui Jobs a fost pe prima pagină a celor mai însemnate publicaţii din lume.

Bill Gates, Larry Page, Mark Zuckerberg, David Cameron, Dick Costolo şi mulţi alţii şi-au declarat public condoleanţele. Barack Obama, preşedintele Statelor Unite ale Americii, a declarat: “Steve Jobs a fost unul dintre cei mai mari inventatori americani: suficient de curajos să gândească diferit, suficient de îndrăzneţ să creadă că poate schimba lumea şi suficient de talentat să reuşească. Clădind din garajul său una dintre cele mai de succes companii ale lumii, Steve Jobs era exemplul perfect al inventivităţii americane.”

Înmormântarea a avut loc în data de 7 octombrie. Detaliile nu au fost făcute publice, la cerinţele familiei. O adunare în amintirea lui Steve Jobs a avut loc pentru angajaţii Apple la sediul companiei din Cupertino, 1 Infinite Loop. Cu toate că era notoriu pentru seriozitatea dusă până la extrem atunci când era vorba despre produsele Apple, angajaţii nu au avut de ales decât să aprecieze motivaţia lui Jobs, dovada fiind numărul enorm de participanţi la eveniment.

În data de 25 octombrie a fost lansată pe piaţă prima biografie oficială, aprobată de Steve Jobs. « Steve Jobs de Walter Isaacson » a fost primită cu entuziasm de fanii Apple, fiind comandată într-un număr record de exemplare şi ajungând pe primul loc în topul cărţilor pe Amazon.com. Succesul comercial al biografiei a confirmat din nou impactul pe care l-a avut co-fondatorul companiei din Cupertino.

În Nirvana

Steve Jobs nu se mai află printre noi. Dar se află în fiecare dispozitiv Apple. Dacă ai un iPhone, iPad, iMac, iPod Touch şi aşa mai departe, poţi să fi sigur de faptul că acel dispozitiv nu ar fi acum în buzunarul, biroul sau pe masa ta fără aprobarea lui Steve Jobs. Devotamentul aproape obsedant al acestuia pentru fiecare detaliu a fost motorul pentru succesul Apple. Nimic nu e întâmplător în Cupertino.

Poate cel mai important lucru care trebuie reamintit atunci când vorbim despre Steve Jobs nu e faptul că a fost CEO-ul şi co-fondatorul Apple. Această descriere nu îl cinsteşte. Mult mai important este faptul că a fost, în primul rând, un artist. Un artist care nu s-a mulţumit cu ce se afla în jurul lui, un artist care a schimbat lucrurile, care a avut destul curaj să-şi prezinte ideile în aşa fel încât să convingă pe oricine din sală de genialitatea acestora. Un creator care şi-a expus arta pe ecranele din pixeli şi pe corpul dispozitivelor Apple.

The Beatles a fost principala inspiraţie pentru drumul lui Steve Jobs în viaţă. Trupa britanică a schimbat toată industria muzicală odată cu lansarea albumului Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band. Steve Jobs a schimbat industria smartphone-urilor (iPhone), music playerelor (iPod) calculatoarelor (Mac) şi a tabletelor (iPad).

Jobs a fondat compania Apple în garajul părinţilor săi şi o lasă acum în fruntea bursei NASDAQ, drept una dintre cele mai de success companii din istoria Statelor Unite ale Americii. A reuşit acest lucru fiind ghidat de o viziune fără compromisuri. O viziune revoluţionară de perfecţiune, utilitate, tehnologie şi minimalism. Tânărul hippie nonconformist a ajuns un miliardar fără dorinţa de a ajunge un miliardar. În timp ce majoritatea oamenilor alergă spre scurte plăceri hedoniste, Steve Jobs a vrut să creeze ceva ce va sluji o planetă întreagă. Şi a reuşit.

Nota redacţiei: Astăzi se împlineşte un an de la moartea lui Steve Jobs. Cu această ocazie, am decis să publicăm pe site articolul apărut în revista connect numărul 102 din noiembrie 2011 ce prezintă viaţa şi realizările co-fondatorului companiei Apple.

Etichete: , , , , , , , , ,