Crystal Castles – III (Recenzie album)

⇣ Sari la articol

Crystal Castles – (III)

8/10

Nu pot să înţeleg cum unele site-uri de specialitate descriu noul album de la Crystal Castles drept „întunecat”. Nu e; chiar deloc. Versurile sunt triste, într-adevăr, dar sunetul electronic mă invită, cel puţin pe mine, la dans, nu la consum excesiv de alcool în compania amintirilor cu iubirile din trecut sau la dorinţa de a face o faptă necugetată. Nu mi-e greu să-mi imaginez piese precum „Affection” sau „Telepath” în cluburi, ceea ce nu e un lucru rău.

Din punct de vedere al sunetului, al treilea material self-titled de la Crystal Castles îmi aduce aminte de Grimes. Muzică electronică incredibil de catchy peste care o tipă cântă, şopteşte şi strigă, nu neapărat în această ordine. Şi la fel ca în cazul lui Grimes, reţeta funcţionează de minune, şi chiar mai bine pe alocuri, datorită intensităţii vocale a lui Alice Glass.

Duo-ul canadian continuă seria de albume electronice dedicate lucrurilor mai puţin plăcute din lume. Mai contează dacă o fac într-un stil ce prinde la public şi care rezultă în piese catchy? Nu.

Ce mi-a plăcut: Affection, Child I Will Hurt You, Wrath of God, Violent Youth

Ce nu mi-a plăcut: Telepath