Studiu iSense Solutions: 70% dintre români cred că sunt prea multe reclame în online

Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1.051 de respondenți.

Scris de | 2 martie, 2017
Studiu iSense Solutions: 70% dintre români cred că sunt prea multe reclame în online

Peste două treimi (70%) dintre românii din mediul urban sunt de părere că există prea multe reclame în mediul online, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions, prezentat în exclusivitate la Digital Marketing Forum. Mai mult decât atât, 75% dintre români cred că reclamele din online sunt repetitive, în timp ce 59% le consideră plictisitoare.  

Potrivit studiului, consumatorii iau atitudine împotriva mărcilor atunci când promovarea lor în mediul online devine prea agresivă. Astfel, 67% dintre aceștia spun că le evită, 24% încetează să mai cumpere produsul/serviciul respectiv, iar 20% indică marca drept un exemplu prost. De asemenea, în 2017, mai mulți români au declarat că au instalat programe de Adblock în comparaţie cu anul trecut (32% faţă de 19% în 2016).

În acelaşi timp, consumatorii ar fi mai atenți la conținutul publicat de o marcă în mediul online dacă acesta ar fi util pentru ei (75%), dacă i-ar surprinde (48%) sau dacă ar fi amuzant (34%).

„Este în continuare o mare provocare pentru branduri să găsească acel conținut care nu doar să ajungă la publicul vizat, ci și să-i mențină atenția. Pe măsură ce este expus la tot mai multe informații în mediul online, consumatorul devine tot mai puțin dispus să-și piardă timpul cu mesaje care nu-i răspund nevoilor de informare sau relaxare sau cu care pur și simplu nu rezonează. De aceea, recomandăm ca strategiile de promovare ale brandurilor să fie centrate pe conținut valoros și relevant, având la bază analize complexe ale targetului”, afirmă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.Totodată, studiul arată că principalele situații în care românii încetează să mai urmărească o marcă pe Facebook (unfollow) sunt: conținutul promovat nu este util pentru ei (55%), marca este plictisitoare (31%) sau promovarea în exces (29%). În schimb, aceştia ar vrea să afle mai multe informații despre o marcă dacă acestea ar fi împărtășite de un expert/specialist în domeniu (70%), marcă (52%), de oameni obișnuiți (46%) sau de celebrități (22%).

Interacțiunea dintre companii şi public este foarte importantă în mediul online, luând în considerare că 28% dintre români sunt enervați atunci când o marcă nu le răspunde la comentarii sau la întrebări. Aproape o treime dintre respondeţi (28%) ar vrea ca marca să le răspundă în timp real, 20% – în câteva minute, 16% – după câteva ore, iar 31% – în aceeași zi.

În plus, pentru 8 din 10 români, calitatea este principalul motiv care i-ar determina să recomande un produs/serviciu de la o anumită marcă.  De asemenea, pentru 76% dintre respondenţi, recomandarea unei persoane cu care împărtășește aceleași valori i-ar determina să cumpere un produs/serviciu de la o anumită companie, în timp ce un sfert dintre români (26%) a cumpărat de la o anumită marcă în urma unei recomandări.

Românii consideră că o marcă sinceră ar trebui să aibă principii morale și să nu fie interesată doar de profit (79%), n-ar trebui să-și exploateze angajații (74%), ar trebui să-și recunoască greșelile și să încerce să le îndrepte (73%), dar și să nu promită ce nu poate face (69%).

Topul celor mai apreciate branduri online, în urma menţiunilor spontane ale consumatorilor, arată astfel: eMAG (1), Coca Cola (2), Samsung (3), Vodafone (4), Fashion Days (5), Orange (6), Facebook (7), H&M (8), Telekom (9), Elefant.ro (10), Catena (11), Lidl (12), Dacia (13), KFC (14), Nivea (15), ING (16), Altex (17), Kaufland (18), McDonald’s (19), Cora (20). 

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions, special pentru Digital Marketing Forum, pe un eșantion de 1.051 de respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta intre 16-65 ani, din mediul urban din România, iar culegerea datelor a fost realizată în luna februarie 2017. Rezultatele au un grad de eroare de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.