High on Life 2 marchează începutul anului în materie de gaming pentru mine, fiind primul joc pe de pe wishlist-ul personal care vede lumina zilei. Doar că lansarea nu a fost chiar atât de smooth pe cât se așteptau mulți gameri, iar Unreal Engine 5 pare că a făcut o nouă victimă. Cu toate astea, jocul este cel puțin la fel de bun ca și primul, umorul negru a revenit în forță, iar gameplay-ul haotic este dus la un alt nivel grație unui skateboard care schimbă complet modul în care te deplasezi. Așa că haideți să vedem dacă High on Life 2 are ce-i trebuie ca să îl numim ”un joc de 2026”.
Dacă ți-a plăcut Rick & Morty te vei simți ca acasă
Unul dintre motivele pentru care am fost atât de încântat de primul joc High on Life a fost asemănarea cu Rick & Morty. Iar aceasta este mai mult decât intenționată; în spatele ambelor proiecte se află Justin Roiland, același om care a creat și vocile emblematice ale savantului nebun și nepotul său. Din nefericire omul din spatele artei nu este la fel de mare ca și creațiile sale, astfel că mă voi opri aici din a discuta despre el. Ce este important să reținem, e faptul că universul High on Life împrumută multe elemente din Rick & Morty, iar asta se resimte de-a lungul celui de-al doilea joc cel puțin la fel de mult ca și-n primul.

Povestea din High on Life 2 continuă de unde ne-a lăsat primul joc, doar că de-această dată întreaga familie este implicată în nebunia intergalactică. După ce-ai învins cartelul G3 în primul joc, pe cel de-al doilea îl începi cu statutul de vedetă. Doar că-n timp ce te bucuri de faimă, lumea o ia razna complet și te trezești în mijlocul unei conspirații imense. Din erou, ajungi să fii cel mai căutat infractor din galaxie și ești singurul care poate salva rasa umană de la dispariție.
De-a lungul jocului vei avea tot felul de scenarii interesante, de la un joc de-a detectivul în care trebuie să descoperi cine este criminalul, până la boss fight-uri interesante care-ți pun la încercare reflexele și skill-urile de dat click pe cap. Iar dacă vă faceți griji că High on Life 2 va fi la fel de amuzant ca și primul joc, stați fără griji: este și mai și!
Firul narativ este susținut de un gameplay alert, dar nu neapărat greu, care pune mare accent pe modul în care traversezi harta. Noutatea de anul acesta este placa de skateboarding pe care o primești chiar la început de joc. Îți permite să te miști mult mai repede, dar adaugă și verticalitate hărții. Acum poți ajunge în locuri și mai înalte cu propriile puteri, iar după ce te prinzi cum e treaba cu mecanica de skate vei începe să apreciezi și mai mult prezența plăcii în joc. Plus că îți oferă și un meniu complet nou de personalizare, astfel că banii obținuți după misiuni vor putea fi folosiți ca să-ți cumperi roți, griptape și alte elemente personalizabile.

Mecanica de shooting rămâne neschimbată față de primul joc. Nu sunt sigur cum să mă simt în legătură cu asta, mai ales că unele arme nu se simt neapărat grozav. Dar pentru setting-ul în care ne aruncă jocul, și ținând cont de faptul că armele în sine sunt personaje ale poveștii, să zicem că se poate trece cu vederea chestia asta. Mai ales că primim arme noi, iar la pachet cu ele vin și diferite abilități care mai schimbă dinamica jocului. Nu vreau să dau spoilere, însă prima armă pe care o deblochezi în High on Life 2 introduce abilitatea de a propulsa inamici și obiecte în aer cu care poți ține duble. O să vă las să vă prindeți în joc despre ce vorbesc.
Alt lucru care rămâne la fel este sistemul de upgrade, astfel că vei putea cheltui banii din joc pe diferite îmbunătățiri ale armelor: mai multe gloanțe, damage mai mare sau boostere pentru abilități. Pe lângă astea poți să-ți faci upgrade la viață și armură, iar dacă ai rămas cu credite extra îți poți completa colecția de cartonașe.
Un joc Unreal de neoptimizat
Mi-ar fi plăcut să am cuvinte la fel de bune și pentru partea tehnică a jocului, însă High on Life 2 este doar ultima dintre multele victime ale lui Unreal Engine 5. Am avut acces mai devreme la joc, dar bucuria n-a durat mult deoarece mi-a fost aproape imposibil să-l butonez: crash-uri într-o veselie în zone aleatorii, probleme grave de optimizare și ceea ce suspectez că erau memory leak-uri care duceau la toate astea. Iar astea se întâmplă pe o configurație cu GeForce RTX 5080 și Ryzen 7 9800X3D, deci nu vorbim despre vreo limitare hardware.

Cu toate astea, abia am reușit să fac jocul să meargă stabil la rezoluție 4K cu setările la High, nu Very High. Am activat DLSS și l-am setat pe modul Performance, însă am început să văd probleme la render, iar odată ce-am activat și Frame Generation-ul au început să apară diferite artefacte pe ecran. Asta îmi indică faptul că echipa de la Squanch Games nu a avut destul timp să experimenteze cu motorul grafic, picând în aceeași capcană în care ajung multe studiouri de gaming. Au crezut că Unreal Engine 5 este la fel ca și versiunea precedentă, și-au aflat târziu că nu e cazul.
Ce înseamnă asta pentru noi? Înseamnă că High on Life 2 folosește Lumen, un sistem de ray tracing gândit pentru console. Reflexiile nu sunt ce trebuie și mi se pare că mai mult încurcă decât să îmbunătățească aspectul jocului, iar în comparație cu ce vedem în Cyberpunk 2077 spre exemplu, mi se par mult inferioare. Asta în ciuda faptului că mănâncă resurse într-o veselie. Umbrele dispar și apar aleatoriu cu efecte de pop-in deranjante, și unele chestii pur și simplu nu interacționează cu mediul. În încercarea de a ține pasul cu tehnologiile moderne, unele studiouri clachează, iar High on Life 2 este exemplul perfect de joc în care nu era nevoie de ray tracing – cu toate astea am primit fix cea mai proastă implementare. Poate dacă aveam ray tracing accelerat hardware ar fi fost altfel, cel puțin pe PC, dar în forma actuală nu pot spune că impresionează.

Unde mai pui faptul că pe console ai un singur mod de performanță? Iar ăsta are ca target 60FPS, că nu le-atinge mereu. Rezoluția este și mai jenantă: pe PlayStation 5 rulează la 720p, în timp ce pe Xbox Series X face 792p. Evident, se folosește upscaler-ul intern al consolelor pentru a ajunge la rezoluția ecranului, dar asta se traduce în texturi murdare (muddy) și imagini care numai a joc de 2026 nu arată.
Pe PC să zicem că grafica arată ceva mai bine, însă optimizarea este la pământ. Pe RTX 5080 am setat jocul la preset-ul High, rezoluție 4K și DLSS pe modul Performance și am înregistrat o medie de 90-95 FPS. Jucabil din punctul de vedere al multor gameri, însă extrem de dezamăgitor pentru un joc fără ray tracing real care rulează pe o placă high-end din generația actuală. Și unde mai pui că cele 90 de cadre pe secundă se simt destul de rău, de fapt, jocul având un micro-stuttering agresiv pe alocuri.
Am reușit să potolesc apele după ce-am forțat DLSS 4.5 cu a doua generație de model Transformer via NVIDIA App și am pornit Frame Generation 2X, iar acum joc la peste 150FPS fără probleme. Dar asta este departe de performanța la care te-ai aștepta de la o astfel de placă, iar cei cu sisteme mai slabe vor avea de suferit în High on Life 2.

Păcat de ideea mișto de dedesubt
Din fericire (sau invers, depinde cum privești situația), așteptările gamerilor de la jocurile construite în Unreal Engine 5 scad de la o zi la alta. Și dacă High on Life 2 este un exemplu de joc serios construit pe motorul celor de la Epic Games, cred că este momentul ca industria să caute soluții alternative. NU ai voie ca în 2026 să scoți un joc care arată și se mișcă așa.

High on Life 2 fie trebuia să meargă la 200+ FPS fără dificultăți, fie să arate atât de bine încât să ne închidă gurile. Dar nu face nici una, nici alta, iar din punct de vedere tehnic este o dezamăgire imensă. Mă enervează shader caching-ul pe care-l face jocul de fiecare dată când intru în el, la fel cum mi s-a luat de crash-urile constante. Dacă ar fi fost după mine aș mai fi oferit echipei de dezvoltare minim două-trei luni pentru optimizări serioase.
Cât despre jocul în sine? Odată ce-l vor repara, sunt sigur că High on Life 2 va fi cotat bine. Oferă un gameplay antrenant și satisfăcător, povestea este decentă și servește ca bază solidă pentru umorul întunecat pe care încearcă să-l livreze dezvoltatorii aici, iar grafica are momente în care strălucește. Din păcate, lansarea slabă și-a lăsat deja amprentele. În acest moment High on Life 2 are calificativul Mixed pe Steam, cu 60% recenzii pozitive. Vă las să ghiciți de ce se plâng gamerii.