Deja a devenit o tradiție ca an de an să așteptăm un Call of Duty nou cam prin această perioadă. Și negreșit, 2026 ne-a adus Modern Warfare 4, cea mai nouă intrare în franciza legendară a celor de la Activision, care acum activează sub umbrela Microsoft. Iar după eșecul de anul trecut care a venit sub forma lui Black Ops 7, gamerii aveau nevoie de un Call of Duty care să se reîntoarcă la origini. Și cred cu tărie că Modern Warfare 4 este un joc care va mulțumi atât fanii OG ai francizei, cât și gamerii noi care experimentează pentru prima dată un Call of Duty.
Povestea jocului duce mai departe întâmplările din precedentele trei jocuri și urmăresc firul narativ care a început odată cu reboot-ul seriei Modern Warfare din 2019. Pentru cei care nu au mai vizitat de mult franciza, Activision a luat decizia de a readuce Modern Warfare în atenția publică, dar ca o franciză nouă care împarte doar numele unor personaje și câteva locații cu franciza originală. În afară de asta, este o reimaginare completă; și una, zic eu, executată destul de bine cât să nu fie o jignire la adresa trilogiei Modern Warfare din 2007-2011.
De această dată acțiunea se mută în Peninsula Coreea și urmărește transferul de putere dintre două generații de lideri totalitari ai Coreei de Nord. Captain Price și echipa acestuia sunt implicați direct în jocurile de putere din spatele noului conflict, iar asta formează un cadru perfect pentru o poveste spy-thriller, presărată cu scene de război super intense dintre Coreea de Sud și cea de Nord. În acest fir narativ intrăm în pielea lui Park Hyun-Jun, un soldat din sud-coreean care își vede țara pe care o numește acasă invadată și distrusă sistematic.
De-a lungul firului narativ vom intra în pielea a mai mulți luptători, de la un rang înalt din armata Coreei de Nord, până la Captain Price însuși. Structura misiunilor este cea cu care seria deja ne-a obișnuit, dar la fel ca și-n excelentul Black Ops 6, avem un set de misiuni plasate pe o hartă open-world pe care o poți explora după bunul plac. Iar pe lângă misiunile ce țin de storyline-ul principal, locația asta în sine are un lore al ei, pe care jocul ți-l spune folosind niște notițe împrăștiate de colo-colo. Pe măsură ce găsești mai multe chest-uri și drop-uri, deblochezi din ce în ce mai multe arme in-game pe care mai apoi le poți folosi într-o misiune la scară largă în care ai de căsăpit o mulțime de adversari.
Cele circa 7-8 ore de gameplay, cam cât durează să termini povestea, se concentrează pe eforturile de apărare ale Coreei de Sud în fața invadatorilor. Dar face asta oferindu-ne și perspectiva adversarilor, care sunt prinși fără voia lor într-un conflict politic mult mai complex decât se vede la suprafață. Captain Price este în conflict cu vechii săi camarazi, și pot spune fără doar și poate că Modern Warfare 4 este una dintre cele mai cuprinzătoare campanii din istoria recentă a francizei. Nu a fost un moment în care să mă plictisesc, iar cele câteva ore s-au simțit mult mai lungi. Mă declar mulțumit.
La fel ca și în cazul campaniei single-player, atunci când trecem la multiplayer regăsim o experiență ceva mai ancorată în realitate. În ultimii câțiva ani Call of Duty se cam transformase într-un joc pentru copii, trăgând inspirație de la Fornite-urile și Valorant-urile lumii, dar cu Modern Warfare 4 revenim la originile francizei și primim un gameplay mai slow-paced, ceva mai concentrat pe abilitățile de dat click pe cap decât pe tactici de țopăit de colo-colo ca Taz din Looney Tunes. Iar pentru fanii jocurilor extraction-shooter, noul mod DMZ oferă un twist interesant și-ți pune la dispoziție o hartă imensă pe care te aventurezi solo sau alături de prieteni. Adaugă un strat nou de profunzime unui eco-sistem multiplayer deja mare, și îți dă încă un motiv în plus să revii la franciză.
Multiplayer-ul clasic are mai multe moduri ca niciodată, ori așa pare, iar selecția de hărți variază de la arene 2v2, până la zone semi-deschise în care se pot confrunta 64 de jucători în modul de joc Ground War. Personal, ca în fiecare an, am sărit direct pe modurile Hardcore care se simte ceva mai realist, iar experiența a fost foarte bună. Progresia este și ea destul de rapidă, iar atașamentele și skin-urile pentru arme se deblochează destul de ușor la început de joc. Treburile devin mai dificile atunci când vrei să faci build-uri mai avansate, dar nu e nimic ce nu se poate rezolva cu niște grinding corect pe obiective.
Și chiar dacă eu nu sunt atât de afectat de treaba asta, aș vrea să vorbesc oleacă despre ceea ce se numește Skill-Base Matchmaking – o invenție draconică prin care Activision susține că echilibrează meciurile din online și face jocul mai plăcut. Pentru cine? Asta nu vom ști niciodată, mai ales atunci când lobby-urile pre-made și jucătorii obsedați sunt în continuare avantajați de acest sistem. De multe ori chiar și eu m-am simțit depășit de situație, deci nici nu vreau să știu cum se simte experiența online pentru un jucător casual care nu petrece sute de ore anual în titluri cu pac-pac.
Gameplay-ul din noul Call of Duty Modern Warfare 4 este și el ceva mai cuminte decât în lansările precedente, și-i stă mult mai bine așa. Armele se simt ceva mai real și nu se mai comportă chiar a trasoare laser fără recul, iar mecanica de mișcare a personajelor a fost domolită pentru a reda realismul unei serii care risca să-și piardă identitatea. Jucându-l pe ăsta aici de față, m-am simțit iarăși ca-n copilărie când rupeam în două primul Modern Warfare din 2007, însă cu toate bunătățile pe care le introduce tehnologia modernă precum grafica super realistă, gameplay-ul fluid și complexitatea unei povești aduse la viață de actori celebri precum Mads Mikkelsen.
Din nefericire, prezentarea asta impresionantă și toate tehnologiile care fac Modern Warfare 4 să arate atât de bine vin cu un cost destul de mare atunci când vorbim despre hardware. Am jucat versiunea de PC, așa că nu mă pot pronunța despre cum merge pe PlayStation și XBOX. Însă pe un sistem de gaming puternic cu GeForce RTX 5080 m-am străduit să obțin 60 de cadre pe secundă la rezoluție 4K cu ray tracing. Nu fără DLSS 4.5 cel puțin. Dar după ce am petrecut câteva zeci de minute bune în setări testând ce fac setările, am găsit un balans care-mi permite să rulez Modern Warfare 4 la 120FPS fără Frame Generation, pentru cea mai bună experiență de gameplay în multiplayer.
Activision a anunțat că va repara aceste probleme, însă răul consider că a fost deja făcut. Primul val de jucători s-a lovit de starea destul de proastă în care se află jocul și sunt sigur că o parte semnificativă dintre aceștia nu va mai reveni. Iar toate astea după ce același motor grafic oferea anii trecuți cam aceeași fidelitate grafică, dar fără problemele prezente aici de față. Iar în prezent, la circa cinci zile după lansarea oficială, activarea Ray Tracing cu DLSS este încă defectuoasă, iar cea mai bună opțiune este activarea FSR de la AMD. Oooori, de dragul jocului și a hardware-ului vostru, renunțați la Ray Tracing.
Una peste alta, consider că noul Call of Duty Modern Warfare 4 merită atenția noastră. Oferă o experiență single-player bună, un gameplay mult mai slow-paced și echilibrat, dar și un mod de exctraction-shooter care va atrage public nou. Din partea mea primește o recomandare și consider că avem în față cel mai bun shooter de anul acesta, deși este vorba din nou, de Call of Duty. O franciză care refuză să moară, deși nu face eforturi prea mari să se reinventeze.
