NASA a reuşit un pas importat în îmbunătăţirea vieţii astronauţilor de pe Staţia Spaţială Internaţională. Sistemul ECLSS (Environmental Control and Life Support System) e acum capabil să recicleze 98% din toată apa pierdută de astronauţi.
Se va recicla deci perspiraţia şi urina astronauţilor în mare proporţie, iar sistemul nu e chiar departe de acele Stillsuts din cartea şi filmul „Dune”. O parte dn ECLSS foloseşte sisteme avansate de dezumidificare pentru a captura umezeala provocată de respiraţia astronauţilor, dar şi de perspiraţia lor, pe măsură ce îşi fac sarcinile zilnice.
Un alt sistem, cunoscut ca „Urine Processor Assembly” va recupera apa din urina celor de pe Staţie. Asta se face cu ajutorul distilării în vid. Distilarea produce apă şi un deşeu care conţine şi el H2O recuperabil. NASA nu a fost generoasă cu detaliile, dar ştim că a început să testeze recent un dispozitiv nou, care poate extrage apa rămasă în substanţe lichide sărate, ca apa sărată sau saramura.
Aşa ajunge procentul de apă recuperată pe ISS la 98%, unde până acum era la 93 sau 94%. E un pas major în dezvoltarea unui sistem de suport al vieţii pentru navele cosmice şi coloniile viitorului. Cine strânge 100 de litri de apă pe staţie pierde doar 2 litri în procesul de reciclare şi obţine 98 de litri de lichid apoi.
Pierderi aşa mici la fiecare ciclu reprezintă o reuşită. Nu trebuie să ne scârbească nici ideea de a bea apa rezultată din procesarea urinei altei persoane. Apa e filtrată şi curăţată, devenind mai curată decât cea de izvor de pe Terra. Cu cât misiunile transportă mai puţină apă şi oxigen, cu atât mai multe echipamente ştiinţifice se pot adăuga unei navete.
