Unul dintre cele mai noi studii legate de mediu avertizează că planeta noastră ar fi depășit deja primul punct de cotitură climatic care nu mai poate fi inversat.
Astfel, conform cercetătorilor, schimbările accelerate, cum ar fi încălzirea globală, degradarea ecosistemelor, topirea iernilor polare, au impins Pământul într-o realitate nouă, de dezechilibru permanent. Predicțiile spun că temperaturile globale s-au stabilizat la un nivel superior față de preindustrial, iar fenomenul de revenire completă la condiții „normale” ar necesita sute sau mii de ani, iar acest scenariu nu mai este considerat realist în cadrul societății umane. Studiile arată că ciclurile naturale, cum ar fi absorbția de carbon de către oceane sau vegetație nu mai pot compensa emisiile produse de activitățile umane la acest nivel.
De la un an la altul, consecințele devin din ce în ce mai vizibile, de la frecvența furtunilor puternice, valurile de căldură extreme, secetele prelungite și până la topirea ghețarilor acestea sunt fenomene care continuă să surprindă prin magnitudine și rapiditate. Ecosistemele fragile, precum păduri tropicale, zone arctice și recife de corali suferă colapsuri locale care se propagă în rețele complexe ale sistemului natural.
Reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră, tranziția accelerată la surse regenerabile, restaurarea ecosistemelor naturale și adoptarea tehnologiilor de captare a carbonului reprezintă o măsură care trebuie adoptată de urgență. În același timp, adaptarea comunităților prin infrastructură rezilientă, management al resurselor de apă și politici de climat devin o prioritate.
Astfel, oamenii de știință accentuează ideea că am intrat într-o nouă era climatică. Aceste schimbări nu mai pot fi oprite, ci doar gestionate, iar efectele lor se vor resimți în următoarele decenii prin creșterea nivelului mărilor, fenomene meteo extreme și pierderi masive de biodiversitate. Semnele sunt deja evidente. În Europa, vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată, iar România a experimentat valuri de căldură care au depășit frecvent 40°C, alternând cu episoade de furtuni violente și inundații locale. În același timp, seceta a afectat sudul și estul țării, reducând nivelurile râurilor și afectând agricultura.
