După ani de zile în care s-a poziționat ca „jandarmul” global al reglementărilor digitale, Uniunea Europeană pare să cedeze în fața presiunilor din partea companiilor de tehnologie, cât și din partea guvernului american. Comisia Europeană propune acum o revizuire semnificativă a pilonilor săi legislativi Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) și Legea Inteligenței Artificiale (AI Act). Scopul declarat al acestui viraj politic este reducerea birocrației și revitalizarea unei economii europene care stagnează.
Schimbările propuse vizează elemente centrale ale GDPR, facilitând companiilor partajarea seturilor de date anonimizate sau pseudonimizate. Mai mult, companiile de inteligență artificială ar urma să primească undă verde pentru a utiliza date personale în antrenarea modelelor lor, cu condiția respectării celorlalte prevederi ale regulamentului.
Te-ai săturat să accepți „cookie-uri” pe internet?
O modificare care va fi probabil întâmpinată cu ușurare de majoritatea utilizatorilor este reducerea drastică a celebrelor bannere de consimțământ pentru cookies, devenite omniprezente și obositoare. Conform noii propuneri, anumite cookies considerate „fără risc” nu vor mai declanșa deloc ferestre pop-up. Controlul asupra celorlalte tipuri de tracker-e ar urma să fie gestionat centralizat, direct din setările browserului, eliminând nevoia de a accepta manual pe fiecare site în parte.
Relaxarea nu se oprește la datele personale. Legea AI, care a intrat în vigoare în 2024, va suferi modificări substanțiale, în special în ceea ce privește calendarul de aplicare. Perioada de grație pentru sistemele AI considerate „cu risc ridicat” (cele care pot afecta sănătatea, siguranța sau drepturile fundamentale) va fi extinsă. Aceste reguli stricte, care trebuiau să se aplice din vara viitoare, vor intra în vigoare doar atunci când se va confirma că standardele necesare și instrumentele de suport sunt disponibile pentru companii.
Oficialii europeni încearcă să prezinte aceste măsuri ca pe o necesitate pentru a încuraja inovația, nu ca pe o slăbire a protecției. Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, susține că start-up-urile europene sunt blocate de reguli rigide și că tăierea birocrației se face „în stilul european”, menținând protecția drepturilor fundamentale. Totuși, contextul este dominat de lipsa unor competitori europeni serioși în cursa globală a AI, piața fiind controlată de jucători din SUA și China, precum Google, OpenAI, Anthropic sau DeepSeek.
Decizia vine după luni de lobby intens din partea liderilor industriei de tehnologie și a unor figuri politice cheie, inclusiv Donald Trump și Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, care au avertizat că reglementările excesive sufocă competitivitatea. Propunerea urmează să intre în dezbaterea Parlamentului European și a statelor membre. Activiștii pentru drepturile civile acuză deja Comisia că sacrifică siguranța cetățenilor cu noile reglementări.
