România se confruntă cu un decalaj tehnologic semnificativ în ceea ce privește adoptarea noilor instrumente digitale la locul de muncă. Un raport recent plasează țara noastră în coada clasamentului global, ocupând poziția 41 din cele 48 de state analizate în cadrul studiului PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025. Datele arată o reticență evidentă sau o lipsă de acces la inovație, în condițiile în care doar 44% dintre angajații români afirmă că au utilizat Inteligența Artificială în ultimele 12 luni, un procent mult scăzut față de media globală de 57%.
Contrastul este evident atunci când comparăm situația locală cu dinamica din alte regiuni ale globului. În timp ce economii emergente precum India și Vietnam raportează rate de utilizare a Inteligenței Artificiale de 84%, urmate îndeaproape de China cu 78%, România se află la polul opus. Singurele țări care stau mai prost la acest capitol sunt Japonia și Ungaria, unde pragul de adoptare nu a depășit nici măcar 40%.
Cauzele acestei situații nu țin neapărat de refuzul tehnologiei, cât de modul în care aceasta este integrată în companii. Experții subliniază că implementarea este adesea fragmentată, iar angajații nu beneficiază de cursuri de pregătire adaptate nivelului lor de competență.
„AI are un potențial mare de a crește productivitatea și creativitatea, dar mulți angajați nu grăbesc utilizarea. Reticența se explică, în principal, prin faptul că implementarea este de multe ori fragmentată și lipsesc cursurile de pregătire adaptate competențelor fiecărei categorii de angajați. Cu alte cuvinte, unii percep AI ca un element adăugat proceselor existente, fără o valoare reală. Pentru a obține progres și pentru a utiliza cât mai bine acest potențial, companiile au nevoie de o strategie care să integreze AI, de training-uri sistematice și echitabile, precum și de o comunicare eficientă a beneficiilor pe care le aduce. Companiile pot începe cu exemple practice de utilizare a AI și dându-le posibilitatea să experimenteze angajaților, mai ales celor aflați în roluri non-manageriale, unde încrederea și rata de adopție sunt mai reduse”, a declarat Ruxandra Târlescu, partener coordonator Tax, Legal&People, PwC România
Fractura digitală este vizibilă și în interiorul organizațiilor, variind dramatic în funcție de ierarhie și vârstă. Directorii și executivii seniori sunt mult mai deschiși către nou, 64% dintre aceștia declarând că au folosit AI, comparativ cu doar 35% dintre angajații fără funcții de conducere. Diferențele sunt la fel de mari și între generații: tinerii din Generația Z conduc detașat cu o rată de adoptare de 57%, în timp ce doar 35% dintre membrii Generației X au interacționat cu aceste tehnologii.
Utilizarea constantă, de zi cu zi, este însă extrem de rară. Statisticile arată că doar aproximativ 6% dintre lucrătorii români folosesc zilnic instrumente de tip generative AI, mult sub media globală de 14%. Situația este și mai critică în cazul agenților AI, care sunt utilizați cotidian de numai 2% dintre respondenți.
Interesant este faptul că prioritățile românilor sunt deturnate de factori externi, ceea ce explică parțial lipsa de entuziasm pentru transformarea tehnologică. Doar 39% dintre angajați consideră că tehnologia le va influența decisiv munca, în timp ce jumătate dintre ei sunt mult mai îngrijorați de schimbările legislative și de reglementare. De asemenea, conflictele geopolitice reprezintă o sursă majoră de stres pentru 43% dintre respondenți, un procent explicabil prin contextul fiscal și legislativ volatil din 2025.
Cu toate acestea, cei care trec pragul și încep să utilizeze Inteligența Artificială raportează beneficii clare. Trei sferturi dintre utilizatorii activi au observat o îmbunătățire a calității muncii lor, iar 69% susțin că au devenit mai creativi. Mai mult, 64% au constatat o creștere a productivității personale, spune studiul. Optimismul se păstrează și pe termen mediu, majoritatea anticipând creșteri calitative și de eficiență în următorii trei ani, deși mai puțin de o treime speră că acest lucru se va reflecta și în venituri mai mari.
Tabloul general al forței de muncă este completat de o presiune financiară constantă. Doar 39% dintre salariații români afirmă că își pot acoperi fără probleme cheltuielile lunare și că le rămân bani pentru economii sau vacanțe, un procent sub media globală. În acest climat, deși 60% sunt optimiști privind rolul lor viitor în companie, satisfacția generală la locul de muncă rămâne sub standardele internaționale.
