Conform unui nou studiu publicat de Public Interest Research Group, multe dintre gadgeturile premium sunt concepute special pentru a fi aproape imposibil de recondiționat. Ediția din acest an a raportului „Failing the Fix 2026” trage un semnal de alarmă asupra modului în care marii producători tratează problema durabilității. Studiul oferă o radiografie a pieței, analizând gradul de reparabilitate electronice pentru cele mai populare branduri globale.
Lipsa reparațiilor simple duce la deșeuri de electronice
Incapacitatea de a schimba o simplă baterie sau un ecran crăpat alimentează o criză ecologică fără precedent. Conform studioului, doar pe teritoriul Statelor Unite, anul 2022 a generat un volum uriaș de peste șapte milioane de tone de deșeuri electronice. Instituții precum Organizația Mondială a Sănătății și Agenția pentru Protecția Mediului din SUA confirmă că aceste deșeuri reprezintă segmentul cu cea mai rapidă rată de creștere la nivel global.
Evaluarea de anul acesta vine cu o schimbare majoră de paradigmă pentru piața smartphone-urilor. Indexul a renunțat la vechiul sistem francez de notare în favoarea noilor etichete europene EPREL, o bază de date a Uniunii Europene care clasifică telefoanele pe litere, de la A la E. Acest nou barem european este mult mai strict și punctează sever numărul de pași necesari pentru accesarea bateriei, tipul de unelte folosite, disponibilitatea pieselor și, în premieră, durata suportului software asigurat de producător.
Absența actualizărilor de securitate dictează practic momentul în care un telefon devine un pericol digital, funcționând ca o veritabilă dată de expirare. Noul scor european acordă o pondere foarte mare procesului de dezasamblare, sancționând imediat designul lipit excesiv și șuruburile cu formate proprietare. Pentru moment, laptopurile nu sunt incluse în sistemul EPREL, fiind judecate în continuare după criteriile mai blânde ale indexului original din Franța.
Clasament surprinzător: Apple și Samsung, pe ultimele locuri
Noul filtru european a scos la iveală deficiențe majore la companiile cu pretenții. Segmentul telefoanelor mobile este dominat în mod surprinzător de Motorola, care a reușit să obțină un onorabil calificativ B+. Telefoanele Google Pixel se mulțumesc cu nota C-, în timp ce gigantul sud-coreean Samsung cade pe penultimul loc și calificativul „D”. Apple, producătorul numărul 1 în lume la nivel de volum de vânzări de smartphone-uri în 2025, a primit doar D-, pentru modul extrem de restrictiv în care își construiește telefoanele.
Nici în zona computerelor portabile situația nu este mult mai roz pentru compania americană. ASUS conduce ierarhia laptopurilor cu o notă de B+, urmat îndeaproape de Acer cu B. Urmează HP, Dell, Samsung și Microsoft, toate cu B-. HP a înregistrat o îmbunătățire notabilă de la nota C obținută anul trecut, la fel ca Lenovo, care a urcat spectaculos de la F la C, datorită transparenței mai mari. Pe ultima poziție se regăsește, din nou, Apple, cu nota C-.
Companiile încearcă să blocheze reglementarea reparațiilor
Notele finale nu reflectă doar hardware-ul, ci și atitudinea companiilor față de reparații. Autorii raportului au penalizat companiile care fac parte din asociații de lobby precum TechNet sau CTA, entități care militează activ împotriva legilor ce ar obliga companiilor să faciliteze reparații mai ușoare.
Un alt element negativ este reprezentat de limitările software impuse pieselor de schimb, o tactică prin care componentele sunt legate digital de placa de bază. Apple a fost forțată de noi legi din SUA să facă mici concesii la acest capitol odata cu lansarea iPhone 16 și iOS 18. Noul sistem „Repair Assistant” permite calibrarea unor piese originale folosite, dar limitează în continuare masiv utilizarea componentelor de la terți, care sunt adesea mai ieftine. Mai grav, Apple a extins funcția antifurt „Activation Lock” la nivel de componente individuale, riscând să scoată complet din uz piese de schimb perfect funcționale.
