Ministerul Afacerilor Interne a publicat site-ul RO Wallet prima documentație tehnică a portofelului românesc de identitate digitală. Aplicația ar urma să permită păstrarea și prezentarea unor documente oficiale direct de pe telefon, însă informațiile publicate arată că proiectul este încă într-o etapă timpurie, iar prima versiune va fi mai limitată decât sugerează prezentarea generală.
RO Wallet este versiunea României a portofelului european de identitate digitală, cunoscut drept EUDI Wallet. Aplicația va fi gratuită și opțională, nu va înlocui definitiv actele fizice și va putea fi folosită pentru identificare, partajarea unor date verificate și accesarea serviciilor publice sau private din România și din celelalte state ale Uniunii Europene. Lansarea ar putea avea loc la începutul anului viitor.
Ce este, de fapt, RO Wallet
RO Wallet nu este un portofel pentru bani, carduri bancare sau criptomonede. Este o aplicație de identitate digitală în care utilizatorul va putea primi informații și documente emise de instituții sau organizații autorizate.
Proiectul este construit în baza Regulamentului european privind identitatea digitală, cunoscut și drept eIDAS 2.0. Fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin un astfel de portofel, construit după aceleași reguli tehnice, astfel încât identitatea emisă într-o țară să poată fi verificată și în celelalte state.
Nu va exista, așadar, o singură aplicație oficială pentru întreaga Uniune. România dezvoltă RO Wallet, iar celelalte state își vor oferi propriile aplicații, toate conectate la aceeași infrastructură europeană de încredere.
Folosirea portofelului rămâne voluntară. Autoritățile și companiile nu vor putea condiționa accesul la un serviciu de instalarea RO Wallet, iar metodele clasice de identificare trebuie să rămână disponibile.
Ce documente vor fi disponibile la început
Site-ul RO Wallet vorbește despre actul de identitate, permisul de conducere, diplome, atestate și alte documente importante. Acestea reprezintă însă direcția generală a proiectului, nu lista confirmată pentru prima versiune.
Documentația de arhitectură stabilește pentru prima etapă din 2026 trei priorități: datele de identificare ale persoanei, denumite PID, dovada adresei sau a reședinței și permisul de conducere mobil, cunoscut drept mDL.
PID este fundația portofelului. Acesta confirmă identitatea utilizatorului și permite ulterior asocierea celorlalte documente cu persoana corectă.
Semnătura electronică calificată și celelalte categorii de atestate sunt planificate pentru etapa a doua, care începe în 2027. În această categorie intră diplomele, adeverințele, calitatea de student, documentele profesionale și alte informații emise de instituții publice sau furnizori privați autorizați.
Prin urmare, aplicația nu ar trebui prezentată drept un înlocuitor complet pentru portofelul fizic încă din prima zi. Utilitatea sa va crește pe măsură ce instituțiile și companiile vor integra sistemul și vor începe să emită documente compatibile.
Ce informații va conține identitatea digitală
Prima versiune a regulamentului românesc pentru PID stabilește că identitatea digitală va include numele, prenumele, data și locul nașterii, cetățenia, autoritatea emitentă, țara emitentă și datele de emitere și expirare. Profilul național adaugă CNP-ul și patru confirmări de vârstă: peste 14, 16, 18 și 65 de ani. Aceste confirmări permit aplicației să răspundă la o solicitare fără să ofere data exactă a nașterii.
De exemplu, un magazin online ar putea primi confirmarea că utilizatorul are peste 18 ani, fără acces la nume, CNP, adresă sau data nașterii. Acesta este principiul de divulgare selectivă, una dintre funcțiile centrale ale standardului european.
PID-ul românesc nu va conține adresa, sexul, adresa de e-mail, numărul de telefon sau numele purtat la naștere. Dovada adresei va fi emisă separat, ceea ce permite utilizatorului să prezinte domiciliul doar atunci când serviciul solicitat chiar are nevoie de el.
CNP-ul va fi inclus ca atribut național obligatoriu, dar regulile care vor limita solicitarea și divulgarea acestuia nu sunt încă finalizate. Secțiunile tehnice care trebuie să stabilească aceste restricții sunt, la momentul publicării, retrase temporar pentru analiză.
Identitatea digitală va avea o valabilitate administrativă de patru ani, independentă de data expirării cărții electronice de identitate folosite la înrolare. În spatele acesteia vor putea exista mai multe certificate tehnice cu perioade mai scurte de valabilitate, reînnoite automat de aplicație.
Documentația prevede și includerea fotografiei din Registrul Național de Evidență a Persoanelor. Pentru început, câmpul dedicat fotografiei va exista, dar va rămâne gol până când DGEP va stabili cerințele tehnice și momentul activării sale. Utilizatorul va avea și posibilitatea să refuze includerea fotografiei.
Înrolarea nu va fi complet online, ci implică mersul la un ghișeu fizic
Pagina de prezentare spune că utilizatorul își verifică identitatea o singură dată, folosind cartea electronică de identitate. Regulamentul PID publicat de MAI descrie însă un proces mai complicat, care combină o etapă online cu o confirmare fizică la ghișeu.
Mai întâi, utilizatorul instalează RO Wallet și apropie cartea electronică de identitate de telefon. Aplicația citește cardul prin NFC, iar utilizatorul introduce PIN-ul de autentificare al CEI. Dovada că persoana deține cardul și cunoaște PIN-ul este trimisă către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Dacă verificarea este acceptată, se creează o cerere de înrolare în așteptare, iar utilizatorul este informat că trebuie să se prezinte la un ghișeu MAI.
La ghișeu, un angajat compară persoana cu fotografia și datele din CEI, dar și cu informațiile din Registrul Național de Evidență a Persoanelor. Utilizatorul trebuie să scaneze două coduri QR, dintre care al doilea este valabil mai puțin de un minut.
Cele două scanări leagă identitatea verificată de telefonul pe care este instalat portofelul și confirmă autorizarea emiterii PID-ului. Abia după acești pași identitatea digitală este emisă către dispozitiv.
MAI justifică prezența la ghișeu prin nivelul ridicat de asigurare cerut pentru identitatea europeană. Citirea CEI confirmă posesia cardului și cunoașterea PIN-ului, dar nu demonstrează singură că persoana din fața telefonului este titularul documentului.
Acest proces poate fi modificat înainte de lansare, însă este procedura prevăzută de versiunea 0.1 a regulamentului, publicată la 31 august 2026.
Ce telefon va fi necesar
RO Wallet va fi disponibil pe Android și iPhone, însă nu va funcționa pe orice dispozitiv. Specificațiile actuale menționează Android 14, 15, 16 sau 17 și iOS 18 sau iOS 26. Telefonul trebuie să aibă NFC, conexiune la internet, o metodă de blocare a ecranului și stocare criptografică protejată hardware. Pe Android va fi necesar un TEE sau StrongBox, iar pe iPhone aplicația se va baza pe Secure Enclave.
MAI nu a stabilit încă nivelul minim acceptat pentru patch-urile de securitate. Documentația precizează numai că vor fi acceptate versiuni de Android și iOS care continuă să primească actualizări de securitate.
Această politică înseamnă că unele telefoane încă funcționale ar putea deveni incompatibile cu RO Wallet după ce nu mai primesc update-uri. Este o limitare previzibilă pentru o aplicație care gestionează identitatea și cheile criptografice, dar pragurile exacte trebuie anunțate înaintea lansării.
Cum va fi protejată identitatea utilizatorului
Documentele și datele personale ar trebui să fie stocate local, în portofel, sub controlul utilizatorului. Aplicația va afișa ce serviciu solicită informații, ce date cere și în ce scop, iar transmiterea va necesita o confirmare explicită. Furnizorul unui document nu ar trebui să afle când și unde este folosit acel document. În același timp, furnizorul RO Wallet nu ar trebui să poată vedea ce documente sunt păstrate în aplicație sau cui sunt prezentate.
Serviciile care cer date, denumite relying parties, trebuie să fie înregistrate și să declare în avans informațiile pe care intenționează să le solicite. O bancă, un magazin sau o instituție publică nu ar trebui să poată cere prin portofel date care lipsesc din declarația sa de utilizare.
Aplicația va include un panou de confidențialitate cu istoricul tranzacțiilor. Utilizatorul va putea vedea ce date a transmis și cui, va putea solicita ștergerea lor și va putea raporta o cerere suspectă către autoritatea pentru protecția datelor. Aceste funcții sunt prevăzute de cadrul european și descrise de Comisia Europeană.
Dacă telefonul este pierdut sau furat, utilizatorul ar trebui să poată revoca portofelul de la distanță. Identitatea și documentele din instanța pierdută își vor pierde valabilitatea, iar ele vor putea fi emise din nou pe un alt telefon.
Există însă o diferență între funcțiile promise și documentația disponibilă. Capitolele tehnice despre criptografie, activarea portofelului, panoul de confidențialitate și revocarea la cererea utilizatorului sunt marcate momentan pentru completare ulterioară.
Este RO Wallet deja open-source?
Regulamentul european obligă statele să publice sub o licență open-source componentele software ale aplicației. Anumite componente care nu rulează pe dispozitivul utilizatorului pot rămâne închise dacă există motive de securitate justificate.
MAI a publicat două repository-uri: documentația de arhitectură RO Wallet și regulile românești pentru PID. Acestea permit verificarea deciziilor tehnice, a fluxurilor și a modelului de date.
Totuși, repository-ul de arhitectură precizează explicit că nu include codul aplicației sau documentație pentru dezvoltatori. Acestea vor fi publicate într-o etapă ulterioară. Deocamdată, așadar, este publică arhitectura proiectului, nu sursa efectivă a RO Wallet.
Cine administrează sistemul
Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației din MAI este furnizorul RO Wallet. Instituția dezvoltă și operează aplicația și infrastructura necesară.
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor este furnizorul PID. Aceasta verifică identitatea, preia datele din Registrul Național de Evidență a Persoanelor și emite identitatea digitală.
Serviciul de Telecomunicații Speciale va opera autoritatea care eliberează certificatele de acces pentru entitățile autorizate. STS va administra și registrul național al furnizorilor și al serviciilor care folosesc portofelul.
Autoritatea pentru Digitalizarea României va avea rol de supraveghere pentru furnizorii calificați și va publica listele naționale de încredere. Instituțiile, universitățile, băncile și alte organizații autorizate vor putea deveni emitenți de documente sau servicii care verifică informațiile din portofel.
RO Wallet depinde astfel de un ecosistem, nu doar de existența aplicației. Fără integrarea băncilor, universităților, serviciilor publice, magazinelor și autorităților care emit documente, portofelul va avea puține locuri în care poate fi folosit.
Vor fi obligate instituțiile și companiile să accepte RO Wallet?
Instituțiile publice vor trebui să accepte portofelele europene atunci când cer identificare electronică pentru accesarea unui serviciu online. Obligația nu înseamnă că orice interacțiune cu statul va deveni automat disponibilă prin RO Wallet.
Companiile private care sunt obligate prin lege sau contract să folosească autentificare puternică vor trebui, în anumite condiții, să accepte portofelele europene. Regulamentul menționează domenii precum transportul, energia, serviciile bancare și financiare, sănătatea, educația, telecomunicațiile și infrastructura digitală.
Microîntreprinderile și întreprinderile mici sunt exceptate de la această obligație. Platformele online foarte mari care solicită autentificarea utilizatorilor vor trebui și ele să accepte portofelul, dar numai dacă utilizatorul alege această metodă.
Orice serviciu care integrează portofelul trebuie să se identifice în fața utilizatorului și să explice ce informații cere. Dacă identificarea legală nu este necesară, furnizorul trebuie să accepte și utilizarea unui pseudonim.
Nu toate documentele au automat aceeași valoare ca hârtia
Site-ul RO Wallet afirmă că documentele din aplicație vor avea aceeași recunoaștere legală ca variantele pe hârtie. Afirmația are nevoie de o nuanțare, deoarece ecosistemul european definește mai multe categorii de atestate.
Atestatele electronice calificate, QEAA, și cele emise de organisme publice din surse autentice, Pub-EAA, pot beneficia de recunoaștere juridică echivalentă documentelor clasice. În această categorie pot intra diplome, permise, adeverințe sau certificări, în funcție de emitent și de regulile aplicabile fiecărui document.
Atestatele necalificate, EAA, pot include lucruri precum un abonament la sală, un bilet de tren sau un card de membru. Acestea pot fi verificate criptografic, dar nu primesc automat aceeași valoare juridică precum un document oficial pe hârtie.
RO Wallet nu desființează nici actele fizice și nici cerințele sectoriale. Legislația unui anumit domeniu poate continua să impună un format sau o procedură proprie, chiar dacă informația poate fi stocată în portofel.
Când se lansează RO Wallet
Prima etapă a proiectului a fost programată pentru 31 august 2026. Au devenit publice site-ul, repository-urile GitHub și documentația inițială, urmând să fie definite interfața și experiența aplicației.
Pe 31 octombrie 2026 ar trebui să fie lansate versiunea de test, platforma de verificare a interoperabilității și sandbox-ul destinat integrărilor. Aici ar urma să fie testate inclusiv schimburile de date cu sistemele din alte state.
Certificarea versiunii RO Wallet v1 este estimată pentru 22 decembrie 2026. În aceeași etapă este planificată o versiune beta pentru un grup restrâns de utilizatori.
Lansarea oficială a RO Wallet v1 este programată pentru 14 ianuarie 2027. Aplicația ar trebui să apară atunci în Google Play și App Store.
Data românească este ulterioară țintei europene de la sfârșitul lui 2026. Comisia Europeană spune că statele trebuie să pună portofelele la dispoziție în maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a actelor de implementare relevante, însă documentația RO Wallet nu explică dacă beta din decembrie va acoperi această obligație sau dacă lansarea națională va întârzia efectiv câteva săptămâni.
Ce rămâne neclar înainte de lansare
Regulile PID sunt acum la versiunea 0.1 și acoperă numai cetățenii români. Emiterea unei identități digitale pentru cetățenii străini care au reședința în România nu este încă inclusă, deși cadrul european cere acces și pentru rezidenți.
Din cele 61 de prevederi pregătite pentru PID, 25 nu au încă un conținut final. Sunt nefinalizate inclusiv regulile pentru durata certificatelor tehnice, prezentarea și divulgarea selectivă, solicitarea CNP-ului și mecanismul complet de revocare.
Nu este clar nici dacă permisul mobil și dovada adresei vor fi gata pentru lansarea publică sau vor fi adăugate ulterior. Documentația le numește priorități ale primei etape, dar dezvoltarea descrisă în prezent se concentrează pe emiterea și prezentarea online a PID-ului. RO Wallet are o bază legală și un calendar concret, dar nu este încă un produs final.
Documentația publicată permite pentru prima dată evaluarea modului în care România intenționează să construiască sistemul și arată, în același timp, cât de multe decizii tehnice și operaționale mai trebuie luate înainte ca actele din telefon să poată fi folosite în viața de zi cu zi.
