Un studiu bazat pe datele din satelit arată că ghețarii din Alpi se topesc de aproape opt ori mai repede decât media globală, punând în pericol resursele de apă și ecosistemele locale.
Un studiu recent, bazat pe date furnizate de un satelit european și realizat de startup-ul britanic Earthwave în colaborare cu cercetători europeni, arată că ghețarii din Alpi au pierdut 39% din volum în ultimele două decenii. Această rată de topire este mult peste media globală de 5% și evidențiază impactul sever al schimbărilor climatice asupra lumii.
Temperaturile în Alpi cresc de două ori mai rapid decât media globală, accelerând astfel topirea ghețarilor. În 2022, ghețarii elvețieni au pierdut 6% din volumul total, în principal din cauza valurilor de căldură intense din timpul verii. Un alt factor care contribuie la această topire rapidă este depunerea prafului saharian pe suprafața ghețarilor, ceea ce duce la absorbția crescută a radiației solare și, implicit, la o topire mai accelerată.
Conform cercetării, între anii 2000 și 2023, ghețarii la nivel global au pierdut aproximativ 6.542 trilioane de tone de gheață, contribuind la o creștere a nivelului mării cu 18 mm. Această pierdere echivalează cu consumul global de apă potabilă pentru 30 de ani. Ritmul de topire s-a accelerat semnificativ, de la 231 miliarde de tone pe an în perioada 2000-2011, la 314 miliarde de tone pe an între 2012 și 2023.
Retragerea ghețarilor are consecințe grave pentru comunitățile care depind de apa provenită din topirea acestora pentru consum, agricultură și producerea de energie hidroelectrică. De asemenea, contribuie la creșterea nivelului mării, afectând zonele de coastă. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, oamenii de știință avertizează că Alpii ar putea pierde peste 90% din masa glaciară până în anul 2100.
Acest studiu, condus de Earthwave, subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a combate schimbările climatice și a proteja ecosistemele montane și comunitățile care depind de acestea. Tehnologia satelitară joacă un rol crucial în monitorizarea schimbărilor climatice, oferind date esențiale pentru a înțelege și a atenua impactul acestor fenomene extreme.
