Recenzie album: The Men – Open Your Heart – Tur de forţă

⇣ Sari la articol

Tur de forţă

The Men – Open Your Heart

9/10

În 1976, oraşul New York asculta Ramones, Misfits, The Dictators sau The Cramps. Celebrul club CBGB a fost principalul loc de pelerinaj pentru tineretul revoltat împotriva societăţii. În 2011, trupa The Men din Brooklyn au lansat albumul Leave Home – denumirea albumului din 1977 al celor de la Ramones –, un material ce a însemnat o nouă speranţă pentru scena punk din oraşul american. Cu un sunet rapid, experimental, distorsionat şi urât, Leave Home m-a fascinat. Am fost, în consecinţă, extrem de entuziasmat de Open Your Heart. Din fericire, nu m-a dezamăgit deloc. De fapt, a ridicat ştacheta pentru orice trupă de punk din noul deceniu.

Dacă Leave Home a pus mai mult accent pe un sunet extrem de „murdar” şi piese încărcate mai mult cu energie decât teme muzicale plăcute unui auditoriu neiniţiat, Open Your Heart e aproape opusul albumului anterior. Nu mă înţelegeţi greşit. Piesa ce ne introduce în audiţia noului album, Turn it Around, beneficiează de chitara distorsionată tipică punk-ului – o caracteristică ce va fi prezentă pe aproape tot parcursul albumului -, însă spre deosebire de Leave Home, putem sesiza o mai mare accesibilitate a sunetului. Riff-urile sunt destul de catchy încât să atragă mai multe persoane spre cea de-a doua piesă de pe album, care continuă în acelaşi stil.

A treia piesă de pe Open Your Heart sfidează legile atât de bine cunoscute ale punk-ului. Country Song e o experienţă fonică pe care o pot descrie cel mai bine ca fiind psihedelică. Notele tulburătoare de la începutul piesei continuă ca un eco pe tot parcursul celor 5 minute şi 48 de secunde. O abatere de la normă şi un moment de time-out înainte de haosul binecunoscut. Cel puţin aşa am crezut iniţial.

În mod surprinzător, următoarele piese rămân în sfera anormalului pentru trupa care a scos anul trecut Leave Home. Acesta e un lucru bun. Foarte bun. Oscillation seamănă cu o piesă post-rock: început calm, ritm din ce în ce mai alert şi inevitabilul apogeu. Please Dont Go Away e una dintre cele mai accesibile piese de pe tot albumul. Partea instrumentală e foarte agresivă, dar vocea solistului care repetă obsesiv titlul piesei echilibrează lucrurile, ceea ce rezultă într-o piesă deosebit de atractivă.

Open Your Heart ne reaminteşte că ascultăm, totuşi, o trupă de punk. Şi sună al naibii de bine. Dar nici bine nu începem să revenim în climatul genului respectiv că suntem trimişi din nou în zona crepusculară, odată cu piesa Candy. Sunetul acustic şi refrenul: „When i hear the radio play, i dont care that its not me / remember the days i shouted everything for you to see me” m-au cucerit de la prima audiţie. Cea mai out-of-place piesă de pe album dar şi una dintre cele mai frumoase compoziţii din cariera cvartetului new-yorkez.

Cube explodează în urechile ascultătorului după care The Men ne prezintă un alt interludiu experimental numit Presence. Albumul se încheie cu Ex-Dreams, o declaraţie a spiritului adolescentin rămas intact al membrilor trupei, care au în jurul vârstei de 30 de ani.

Open Your Heart e un tur de forţă. The Men ne oferă o incursiune în sunetul punk-ului ce se află într-o neîncetată dezvoltare. Cu toate că nu e un album punk, e un album punk. Dorinţa de a experimenta, de a face ce îţi prieşte şi de a merge înainte defineşte punk-ul. Open Your Heart e cea mai nouă declaraţie a acestui etos. Un album care se potriveşte perfect în colecţia oricărui adolescent răzvrătit din 1976 şi până azi.