Fenomenul „gaming” trăiește cei mai buni ani ai săi în România în această perioadă, iar el este mai prezent ca niciodată în viețile tuturor. De la un subiect considerat de nișă în urmă cu ceva ani, România tocmai a trecut prin găzduirea unuia dintre cele mai mari evenimente esports la nivel mondial, în speță Dota 2 The International.
Am stat de vorbă cu Tudor Dăescu, unul dintre cei mai bine ancorați profesioniști din gamingul românesc, om de comunicare și participant la organizarea Bucharest Gaming Week, poate cel mai mare eveniment de gaming din România, în ceea ce privește promovarea pieței locale de jocuri video. De la ce a însemnat The International, până la organizarea BGW din acest an, Tudor ne prezintă care e situația actuală din industrie și, mai important, care este viitorul.
connect: Cum e diferit peisajul de gaming din România în 2021, față de anii trecuți, în ciuda faptului că pandemia a acaparat viețile tuturor în ultima vreme?
Tudor Dăescu: Îți pot spune că tocmai pandemia a făcut ca gamingul să fie descoperit de un public nou și redescoperit de un public vechi. Dacă urmărim cifrele de vânzări, atât la nivel mondial cât și la noi în țară, pentru orice înseamnă device-uri destinate jocurilor video, aflăm că a avut loc un adevărat boom, de multe ori galantarele rămânând goale și jucătorii din piață nefăcând fața comenzilor. Asta, poate, și datorită faptului că anul trecut Organizația Mondială a Sănătății recomandă gamingul ca fiind cea mai deșteaptă metoda de socializare pe timp de pandemie. Pentru că, da, gamerii se regăsesc cu prietenii lor în joc.
Foarte mulți gameri de altădată, cei care își petreceau nopțile prin internet cafe-uri, și care astăzi sunt brand manageri, directori de marketing, CEO la nu știu ce mari companii și-au adus în acești doi ani aminte de acea dragoste pierdută. Și să îi vezi cum, între call-urile de acasă, deschideau noul PlayStation 5 ca să mai petreacă momente în Call Of Duty. Și dintr-o dată nu a mai fost tabu să recunoști că, deși om matur și cu responsabilități, îți place să te relaxezi la un joc video.
connect: Putem spune, deci, că în pofida situației medicale actuale, gamingul este unul dintre puținele domenii care au crescut. În România s-a resimțit acest lucru?
Tudor Dăescu: În România există acest fenomen și în anii trecuți. Dar era unul de nișă. Sau, mai bine spus, era considerat unul de nișă. E drept, nu existau nici studii care să se aplece peste acest segment. Și, iată, toamna anului trecut a venit cu un prim studiu realizat de către RGDA (Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri din România) prin care uimeam opinia publică, presa, autoritățile: în România există aproape 8 milioane de oameni care joacă jocuri video. Fie că sunt hardcore gameri, oameni care se joacă pe telefonul mobil în drum spre școală sau birou. Sau părinții noștri care joacă eternele jocuri gratuite venite odată cu Windows-ul.
Creșterea s-a resimțit din plin în România în 2020 și 2021. Dintr-o dată toată lumea vorbea despre gaming. Pe toate canalele de știri, în social media, în birourile politicienilor. A fost momentul în care, pentru prima oară, au înțeles că există o industrie dezvoltatoare de jocuri video în România. O industrie care produce aici jocuri care bucură zeci de milioane de oameni din lumea întreagă. Au început să înțeleagă de ce gamingul a devenit cel mai important entertainment din lume și potențialul pe care România îl are ca unul dintre principalii jucători europeni în producția de jocuri video.
Au auzit și de esports. Și mai mult, s-au și interesat ce ar putea face ca să ajute acest ecosistem să crească în țara noastră. În 2020 am și creat un grup de lucru împreună cu Guvernul României pentru a vedea cum esports-ul poate primi recunoaștere oficial și, astfel, să poată fi ajutat să se dezvolte. Chiar vara aceasta, în cadrul Esports Summit Bucharest 2021, era făcută publică intenția Guvernului de a recunoaște esports-ul ca sport și, de-aici, adaptarea legii sporturilor la noua realitate.
connect: Dota 2 The International tocmai s-a terminat, iar finala mare a evenimentului a strâns 2,7 milioane de spectatori pe toate platformele. Cât de mult a însemnat găzduirea acestui turneu în România și care sunt șansele să mai organizăm așa ceva, chiar și la alte jocuri, precum CS:GO?
Tudor Dăescu: TI a fost o oportunitate pentru România. Din păcate parțial ratată. Pentru că numărul enorm de cazuri din lună octombrie au făcut că acest eveniment, cel mai mare organizat vreodată în România, să se desfășoare cu porțile închise publicului. Dar și-a făcut treabă din punct de vedere al promovării gaming-ului. Oamenii au aflat că există evenimente de gaming care umplu stadioane. Că premiile unor astfel de evenimente depășesc cu mult pe cele puse la bătaie la competiții sportive de tradiție.
Cred că de-acum vă exista o ușa deschisă pentru astfel de evenimente. Și să nu uităm, acest eveniment s-a desfășurat în octombrie 2021, lună cu cele mai multe evenimente de gaming desfășurate vreodată în țara noastră. A debutat cu Gaming Video Awards, a continuat cu ȚI și cu finalele regionale de League of Legends, Wildrift și CS organizate de Digital Crusade la Cluj și s-a încheiat cu cel mai important eveniment de gaming românesc, Bucharest Gaming Week.
connect: Cât de dificil din punct de vedere logistic a fost organizarea Bucharest Gaming Week în această perioadă în România?
Tudor Dăescu: Extrem. Chiar și dacă vorbim doar de evenimente preponderent online. Am sperat că anul acesta să organizăm o ediție hibrid a Bucharest Gaming Week. Să păstrăm avantajele ediției organizate anul trecut strict online. Dar să adăugăm mai multe evenimente colaterale care să se desfășoare fizic. Ne-a fost practic imposibil și a trebuit, în doar câteva săptămâni, să adaptăm întreg formatul gândit inițial la realitatea zilei.
Chiar și așa, echipele de producție au fost și ele decimate din cauza bolii. Dar am avut experiența câștigată la cele zece ediții de Gaming Marathon organizate în acești doi ani atât în Romania cât și în Bulgaria și Grecia. Plus experiența BGW a anului trecut, producția impecabilă a Gaming Video Awards de anul acesta. Iar acestea ne-au dat curaj de a merge mai departe.
Am stat cu emoții până în ultima clipă. Să nu uităm că vorbim de o superproducție cu trei scene – Main Stage, New Games Stage, Esports Stage – unde, timp de două zile, este produs concomitent conținut diferit. Ca să nu mai vorbesc și de celelalte aproape douăzeci de spații ale expozanților. De la producători de telefoane mobile la cei de periferice, la studiouri independente de jocuri din România. Sau la mari publisheri. Toate acestea pe o platformă online care, e drept, împreună cu canelele de YouTube sau Twitch a adunat peste 1 milion de vizitatori unici.
connect: Referitor la scena e-sports din România, separat de cea de gaming, ce șanse avem să ajungem vreodată la nivelul altor țări din vest?
Tudor Dăescu: Pot să spun că și în această zonă am făcut câțiva pași importanți. Iți spuneam mai devreme despre grupul de lucru din care am făcut parte în discuțiile de la Guvern. Doar că a fost dat acest semnal de la acel nivel și deja există o mai mare deschidere din partea pieței față de esports. O mare problemă a esports-ului era discontinuitatea în organizarea de competiții. De-aici și lipsa de perspectivă pentru echipe care se formau din entuziasm. Dar știm că entuziasmul piere dacă nu ai obiective pentru care să lupți.
Se conturează, însă, din ce în ce mai mult două branduri de competiții – Romanian Esports League și Digital Crusade – care, datorită constanței și profesionalismului arătat de echipele din spatele lor pot coagula din ce în ce mai multe echipe. În momentul de față sunt însă puține cu care să ne putem mândri pentru rezultatele obținute pe plan internațional. Mai mult, vorbim despre câțiva jucători care au ajuns în ligile superioare, în echipe cunoscute din străînătate. Cred că dacă se păstrează constanța în organizarea turneelor naționale sau regionale organizate în Romania am putea vorbi în vreo doi ani de o echipă cu adevărat competitivă pe plan global.
connect: Câte șanse are un copil care vrea să urmeze o carieră în e-sports la noi în țară să și reușească să ajungă să trăiască liniștit din asta?
Tudor Dăescu: Și aici avem de lucrat. Trebuie universitățile și liceele să dea un semnal. Să își formeze propriile echipe. Să dovedească părinților prin exemple că este o carieră ce merită urmată. Și să le confere sentimentul de siguranță că, încurajându-și copiii să urmeze această direcție, nu vor greși. În această clipă șansele sunt încă reduse. Dar puterea exemplului și succesele internaționale vor nivela drumul spre o carieră în esports.
connect: Cum va arăta 2022 din punct de vedere al evenimentelor de gaming? Urmează să vedem o întoarcere la normal, desigur, dacă situația sanitară o permite?
Tudor Dăescu: Noi am construit deja evenimente care se desfășoară strict online. Formatul Gaming Marathon este gândit astfel și crește de la o ediție la alta. Și, după cum spuneam, formatul s-a dovedit a fi foarte bine primit și în Bulgaria și Grecia. Ne dorim însă revenirea la normal. Ne e dor de Bucharest Gaming Week cu zeci de mii de oameni la evenimentul final și alte mii la evenimentele colaterale ce împânzesc Bucureștiul în acea săptămână. Și suntem pregătiți să reluăm formatul care a consacrat evenimentul.
Ne dorim că a doua ediție a Esports Summit să fie una fizică. Și, mai mult, regională. Sunt țări, inclusiv în regiune, care sunt mai avansate în acest domeniu. Și avem de unde învăța. În plus, ne doream din 2020 să lansam un nou format, Junior Games Week, eveniment care se adresează părinților cu copii între 4 și 13 ani și unde să nu ne axam doar pe importanța gamingului în cadrul familiei, așa cum și noi ne jucam scrabble sau rummy atunci când eram mici, ci și pe educarea copiilor prin gamificare.
connect: Cum arată viitorul pe termen mediu și lung pentru industria de gaming din România?
Tudor Dăescu: Industria dezvoltatoare de jocuri din România este industria creativă cea mai prolifică. Și nu vorbim doar despre studiourile internaționale care au birouri la București cum sunt EA, Gameloft sau Ubisoft. Ci și de organizațiile românești. Amber, de exemplu, a deschis anii aceștia birouri la Guadalajara sau Montreal. Se extinde extrem de rapid. Credem că este nevoie să lucrăm împreună cu autoritățile la dezvoltarea celor care doresc să aibă o carieră în această industrie care astăzi depășește o cifră de afaceri de 200 milioane de dolari anual. Dar care, dacă ar avea forță de muncă specializată în toate ariile de care are nevoie, ar putea rapid să ajung la jumătate de miliard de dolari.
