REVIEW Huawei P50 Pro – P is for Pretty Great (but late)

REVIEW Huawei P50 Pro – P is for Pretty Great (but late)

Scris de | 28 ianuarie, 2022

În review-ul pentru Galaxy S21 FE, spuneam că este puțin paradoxal faptul că începem anul cu un telefon care părea că trebuie lansat în 2021. Ei bine, iată că întâmplarea face ca primul flagship care ajunge pe masa noastră în 2022 să fie…tot un telefon din 2021. Mă refer bineînțeles la Huawei P50 Pro, telefon lansat de producătorul din Shenzhen la sfârșitul verii anului trecut, în august, însă doar în China și care a ajuns acum în sfârșit și pe meleagurile europene și, implicit, și pe cele locale.

Seria P de la Huawei și-a construit un renume în principal datorită calității camerelor sale, care a crescut cu fiecare iterație (de unde și acel „P for Photography”, motto-ul pe care s-a bazat seria foarte mult timp și de care amintesc și eu într-o oarecare măsură în titlul acestui review). Seria Huawei P30, spre exemplu, a fost o bună perioadă un etalon în materie de fotografie pe Android, aproape fiecare nou device fiind comparat instant cu telefonul chinezilor în acea perioadă. 

Seria Huawei P40 a continuat oarecum în aceeași manieră, venind cu upgrade-uri solide din punct de vedere hardware față de P30, însă fără servicii Google, o lovitură puternică primită din partea guvernului american. Telefonul reușea însă să fie un flagship excelent, pe care fanii Huawei l-au apreciat, și al cărui urmaș, Huawei P50, a fost așteptat îndelung. Nu a venit însă în 2021 în Europa, întârziind mai bine de un an și jumătate, însă iată că acum producătorul din Shenzhen aduce în sfârșit cea mai nouă serie flagship a sa (ce bizar sună asta, când mă refer la un telefon lansat acum jumătate de an) în România.

Design

Înainte de toate, aș vrea să încep prin a-i felicita pe cei de la Huawei pentru un lucru destul de simplu, anume faptul că nu au renunțat (încă) la încărcătorul din cutie. E puțin trist totuși că am ajuns să includ asta la părți pozitive în 2022, dar să vezi un flagship cu încărcător în cutie chiar nu mai e atât de comun pe cât ar trebui. Astfel, înăuntru vei găsi un brick de încărcare de 66W, alături de cablul aferent, precum și o husă din silicon, transparentă, bună pentru a-ți proteja telefonul până când îți cumperi una mai solidă.

Și nu mă refer numai la protecția cauzată de lovituri, ci și la cea de ordin estetic. Pentru că Huawei P50 Pro este un magnet de amprente, lăsând în urmă spatele mat pe care îl găseam pe P40 Pro pentru o revenire la un spate lucios, în cazul de față auriu (există și alte patru variante de culoare – roz, alb, negru și albastru). Practic, dacă ești dispus să nu îl acoperi cu o husă, ar fi bine să ții după tine și o microfibră.

Bineînțeles, pentru că tot vorbim de design, nu am cum să nu spun câteva cuvinte și despre noua dispunere a camerelor de pe seria P50. Avem acum două cercuri de mărimi egal, poziționate unul sub celălalt, care adăpostesc cei 4 senzori de pe spatele lui P50 Pro. Acest ansamblu marchează și sfârșitul parteneriatului dintre Leica și Huawei, numele producătorului german fiind prezent sub senzorii de cameră. În fine, bump-ul de cameră este destul de măricel, mai ales că sunt de fapt două bump-uri diferite, cercurile în care se află senzorii fiind plasate pe o altă ridicătură. 

Ecran

Huawei P50 Pro vine cu un ecran de 6,6 inci, destul de mare așadar pentru vizionarea de conținut, care este ajutată de un ecran OLED cu 1 miliard de culori și o rată de refresh de 120Hz. Este deci un display foarte rapid, însă aceste specificații sunt deja obișnuite pentru un flagship al ultimilor ani. Rezoluția este de 1228 x 2700 de pixeli, iar luminozitatea, deși nu am găsit un număr exact de măsurare a sa în niți, pot spune că este suficient de puternică pentru a utiliza telefonul în lumină puternică fără probleme.

Am deschis rapid YouTube (spoiler alert: a durat cam două minute procesul de instalare al serviciilor Google) și am rulat primele 8 minute din „In The Heights”, pentru a analiza puțin culorile și sunetul telefonului. Nu există vreo surpriză majoră, la ambele capitole P50 Pro se descurcă foarte bine, iar culorile sunt un pic mai deschise decât pe alte flagship-uri recente. Sunetul este puternic și nu „sparge” la volum mai ridicat, păstrându-și claritatea.

E greu să găsești un lucru care să nu te mulțumească la ecranul lui P50 Pro. Este mare, luminos, are certificare HDR10 pentru aplicațiile care oferă astfel de conținut video și un sunet excelent pentru o experiență de vizionare completă.

Performanță

Huawei a decis să folosească două procesoare diferite pentru Huawei P50 Pro, astfel că avem două variante diferite de device, practic – una cu Kirin 9000, un procesor realizat pe 5nm și disponibil în cea mai mare parte doar pe piața chineză, și cea pe care am testat-o și noi, cu Snapdragon 888, procesorul americanilor de la Qualcomm, realizat tot pe 5nm, dar într-o variantă 4G, fiind singura pe care chinezii au avut voie să o folosească pe acest telefon.

În Geekbench, Huawei P50 Pro a obținut 899 de puncte în testul single-core, în timp ce în cel multi-core a adunat 3577 de puncte. E o performanță onorabilă pentru un telefon care până la urmă are aproximativ jumătate de an de la lansare, plasându-l între Galaxy Note 20 Ultra și Poco F3 (883, respectiv 908 puncte) în rezultatele single-core, și în topul clasamentului multi-core, despre care menționez însă că este încă neactualizat în aplicația de mobil. 

Nu am foarte multe de zis despre acest procesor, sincer să fiu. Îl cunosc deja destul de bine, în varianta sa 5G, știu cât de performant și capabil este, iar în ceea ce privește jocurile și orice alte aplicații, nu ar trebui să îți faci griji în legătură cu capacitățile sale. Se comportă admirabil, eu l-am testat puțin în Marvel Future Revolution și în Rocket League Sideswipe și nu am observat vreo problemă. Da, este deranjant faptul că este doar 4G, e o mișcare destul de murdară din partea americanilor, dar cum la noi licitația pentru frecvențele 5G a fost amânată mai des ca meciurile din Premier League în ultima perioadă, nu ar trebui să ai probleme în următorii doi ani folosind în continuare un chipset 4G.

Software

Și ajungem și la elefantul din cameră pe care trebuie să îl aducem în discuție de fiecare dată când vorbim despre un smartphone de la Huawei. Da, mă refer aici la lipsa aplicațiilor Google, sau serviciilor Google sau cum vrei să le mai spui. Sunt deja multiple metode prin care poți să îți aduci tot ce are Google pe device-urile Huawei, fie că vorbim de Aptoide, căutarea prin AppGallery sau GSpace, despre care a vorbit colegul meu Claudiu în review-ul pentru Huawei Nova 9, pe care îl poți citi aici

La GSpace am apelat și eu până la urmă, mi se pare extraordinar de rapidă și ușoară metoda prin care poți avea acces instant la toate aplicațiile de care ai nevoie. Te conectezi rapid și pe contul de YouTube sau Google (interesant este faptul că telefonul este văzut ca un Huawei P30 Pro, ultimul device al producătorului din Shenzhen care venea cu serviciile Google preinstalate) însă există mici probleme încă, lucruri care s-ar putea să îi facă pe majoritatea utilizatorilor obișnuiți cu device-uri „necertate” cu Google să strâmbe puțin din nas.

Primul și cel mai enervant pentru mine îl reprezintă reclamele: indiferent pentru ce soluție optezi pentru a descărca aplicații, AppGallery sau GSpace, vei avea parte de reclame de fiecare dată când le accesezi. În plus, menționam mai sus că am jucat Marvel Future Revolution pe P50 Pro, însă nu am putut utiliza contul vechi, pe care îl am de când a apărut jocul și care se folosește de informațiile stocate în Google Play pentru a sincroniza progresul pe toate device-urile tale. Dintr-un anume motiv, pe P50 Pro nu am putut deloc să fac acest lucru, așa că a trebuit să o iau practic de la început.

Sunt lucruri minore, evident, care pentru mulți vor părea nesemnificative, însă pe mine unul m-au deranjat și nu puteam să le trec cu vederea. Interesant este și faptul că, deși versiunea de China folosește HarmonyOS 2.0, cea din Europa vine cu un Android 11 rulat sub interfața EMUI 12, Huawei optând în continuare pentru acest feeling mai familiar pe care îl oferă EMUI (deși diferențele față de HarmonyOS sunt din ce în ce mai mici).

Camere

Bun, și acum ajungem la principalul motiv pentru care eu am fost o bună perioadă îndrăgostit de seria P de la Huawei: camerele. Huawei P40 Pro este în continuare unul dintre terminalele cu cel mai bun ansamblu de cameră din piață, chiar dacă se împlinesc curând doi ani de la lansarea sa. Astfel, Huawei P50 Pro nu numai că trebuie să se ridice la standardele altor flagship-uri din piață care au făcut progrese majore în ultimii ani, însă mai are și o moștenire grea de urmat.

În acest sens, producătorul din Shenzhen a folosit pe ansamblul de pe spatele lui P50 Pro nu mai puțin de 4 senzori: principala de 50MP cu f/1.8, un ultrawide de 13MP cu f/2.2, un senzor monocrom de 40MP cu f/1.6 (toate situate în cercul superior al ansamblului) și o lentilă periscop de 64MP, cu f/3.5 și zoom optic 3,5x (situată în cercul inferior). Pentru video, poți filma până la calitate 4K cu 30/60fps.

Ok, cum ar zice dacii, „there’s a whole lot to unpack here”, așa că să le luăm pe rând. Singura cameră care a rămas aproape neschimbată față de cea de pe P40 Pro este cea principală, iar asta se vede. Puse față în față, imaginile cu realizate cu P50 Pro și P40 Pro sunt destul de similare, în sensul în care observ aceeași tentă de a accentua culorile pe care Huawei o are mai mereu pe camerele sale. Albastrul capătă o nuanță mai închisă, cărămiziul nu mai este nici el la fel de estompat ca în realitate, și per total toată imaginea capătă mai multă culoare. Producătorul chinez are acest stil când vine vorba de camere, pe care fie îl iubești, fie îl urăști, mai ales dacă activezi AI-ul, încercând să îți ofere o fotografie cât mai aproape de ceea ce ai vrea să postezi pe rețelele de socializare. 

Personal, mărturisesc că tot timpul mi-a plăcut această tendință de a face pozele mai „instagramabile”, atât timp cât nu este dusă la extrem, cum este cazul și aici. Nu am încă un sample size atât de mare pentru a-mi forma opinia finală despre camera lui P50 Pro (vinovată este și o răceală puternică care m-a ținut în casă mai mult decât mi-aș fi dorit), dar din imaginile surprinse până acum, pot să spun că principala este fix așa cum mă așteptam să fie: foarte bună, oferind o claritate excelentă datorită celor 50MP, culori ușor accentuate, însă nu foarte mult și o cantitate mare de detalii.

Trecem la ultrawide-ul de 13MP și aici, dacă ai pus mâna pe un P40 Pro vei observa o diferență majoră. Din nu știu ce motiv, Huawei a decis să renunțe la senzorul de 40MP de pe versiunea anterioară și să pună pe P50 Pro acest senzor de 13MP, o mișcare ce va aduce cu siguranță multe critici și supărare din partea unor utilizatori. Nu și din partea mea însă, pentru că, și știu că nu e neapărat un lucru popular, I hate the ultrawide. Mă rog, poate că hate e un cuvânt prea dur, dar ideea e că din 100 de fotografii pe care le fac cu daily driver-ul meu obișnuit, una singură este cu ultrawide-ul. 

Acestea fiind zise însă, trebuie să spun că deformarea de pe ultrawide-ul lui P50 Pro este mai deranjantă chiar de pe alte device-uri. Dacă în mod normal deformarea pe camera ultrawide este vizibilă clar numai în margini, pe P50 Pro o poți vedea și în centrul fotografiei, fără efort. E probabil prima cameră de pe un device Huawei din ultima vreme despre care pot spune ceva mai multe lucruri negative decât pozitive, și singura cameră de pe device care pare să surprindă nuanțe diferite ale culorilor față de „colegele” sale.

Așa cum am zis însă, eu nu folosesc ultrawide-ul mai deloc, așa că trec la una din camerele care chiar mă interesează, anume cea tele, sau periscop, cu zoom optic de 3,5x. Din nou, un posesor de P40 Pro va remarca faptul că există un downgrade în privința zoom-ului, care pe modelul anterior era tot optic până la 5x, însă avem o calitate mai bună a fotografiilor, datorită celor 64MP, față de 12MP, cât avea camera tele de pe P40 Pro.

Iar aici ne întoarcem la lucruri pozitive, pentru că lentila tele este foarte bună. Imaginile sunt clare, culorile au parte de aceeași creștere în intensitate ca pe principală, dar nu mi se pare deranjant acest lucru, iar cantitatea de detalii surprinsă este una destul de mare. Trebuie să ai grijă la potențialele elemente din prim plan, cum a fost cazul unui cablu spre exemplu într-una dintre fotografii, care pot să „fure” focusul imaginii. Ce am remarcat însă și la lentila tele, dar și la cea principală, este faptul că nu prea există artefacte în fotografiile făcute cu acești doi senzori, cum ar fi zone out-of-focus sau care să nu fie surprinse în mod corect. 

În fine, lentila monocromă. Cu riscul de a suna ca un hipster, o să spun că îmi place – mult de tot. Este singurul element din ansamblul de cameră care îl diferențiază pe P50 Pro de predecesorul său și da, este un gimmick, însă este unul foarte bine integrat. Nu știu cât de des o vei folosi, poate vrei să îți faci un cont de Instagram cu fotografii alb-negre, dar de fiecare dată când o vei face, nu te va dezamăgi. Păstrează destul de multe detalii pentru o lentilă B/W și are o claritate remarcabilă, putând fi folosită și cu zoom-ul optic 3,5x.

În zona de Night Mode, Huawei rămâne un etalon pentru fotografia cu smartphone-ul. Modul de noapte al lui P50 Pro este extraordinar, și e impresionant să vezi cum se folosește de cele mai mici surse de lumină din cadru pentru a face din noapte nu-chiar-zi (aș spune că face imaginile să pară ca și cum ar fi fost realizate undeva în perioada aceea dinainte de răsărit). O cantitate destul de mare de detalii poate fi observată și, deși încă mai apar câteva artefacte în anumite zone ale imaginii, precum zgomot, rezultatele sunt mult mai bune decât vei găsi pe majoritatea rivalilor lui P50 Pro.

Mai am de zis câteva cuvinte despre modurile portret și macro, pe care eu le folosesc destul de des în mod normal. Primul nu accentuază foarte tare bokeh-ul, cum am întâlnit la multe smartphone-uri în ultima perioadă, și asta nu e un lucru rău, mai ales dacă ai un decor arătos în spate. Păstrează destul de multe detalii, deși dacă vrei să îl folosești pentru un animal mai blănos, o să pierzi câteva zone mici. De asemenea, încă aștept un telefon care să o poată surprinde bine pe Yin, pisica neagră din fotografii, în condiții de iluminare nu tocmai bune. 

Despre macro însă, numai de bine. Este excelent, și îți e mai mare dragul să îl folosești pe elementele mici pe care vrei să le vezi cu alți ochi, mai clar și mai viu colorat. Accentuează un pic mai mult culorile decât celelalte moduri ale camerei, dar lucrul acesta nu e deloc rău, pentru că dă fotografiilor un sentiment aparte.

Gata cu ansamblul de pe spate, mai spun doar câteva cuvinte despre cel de pe față, care este format dintr-un singur senzor de 13MP, cu f/2.4, mai slab decât cel de pe P40 Pro, care avea 32MP. De asemenea, a dispărut și posibilitatea de înregistrare la calitate 4K cu 60fps de pe camera frontală, rămânând doar cea cu 30fps. Asta e o decizie cu adevărat bizară, pe care nu știu dacă să o atribui lipsei de componente sau problemelor pe care le ducea Huawei în perioada în care acest telefon intra în producție, dar e clar că, indiferent ce ar spune pe căi oficiale, producătorul chinez nu avea cum să facă această schimbare în mod voit.

Rezultatele camerei frontale sunt bune, vedem o cantitate destul de mare de detalii surprinsă atât în păr, pe față cât și pe tricou, iar bokeh-ul, dacă vrei să beneficiezi de el pentru a ieși mai mult în evidență, este și el satisfăcător. 

Autonomia

Am lăsat la sfârșit autonomia pentru că este un alt capitol la care Huawei a excelat de-a lungul ultimilor ani și, din fericire, nu se schimbă nimic la P50 Pro. Este excelent din punct de vedere al bateriei, având 4360mAh, care se pot încărca fie pe 66W, prin fir, cu încărcătorul inclus în cutie, fie pe 50W, wireless, astfel că vei avea parte și de o încărcare foarte rapidă atunci când ești pe fugă.

Concluzia connect

Huawei P50 Pro suferă de aceleași probleme pe care terminalele Huawei le au de mai bine de 2 ani: lipsa serviciilor Google. Acestea se instalează din ce în ce mai repede, iar metodele de a le folosi pe telefoanele chinezilor sunt din ce în ce mai variate, dar asta nu înseamnă că utilizatorii de rând sunt gata să revină atât de ușor la Huawei. Producătorul are o misiune grea în față, lucru pe care sunt sigur că îl știe, iar P50 Pro ar putea să ajute la îndeplinirea acestei misiuni. Cu un hardware excelent, o cameră care se ridică în mare parte la standardele pe care le-au impus P30 Pro și P40 Pro și un software mult mai ușor de utilizat decât ceilalți colegi ai săi din „epoca post-Google”, Huawei P50 Pro este demn de categorisirea ca flagship. 

Înțeleg că prețul telefonului este pe undeva pe la 5500 de lei într-o variantă cu 8GB RAM și 256GB memorie de stocare, însă la precomandă poate fi achiziționat cu o reducere de 500 de lei și o pereche de FreeBuds Pro cadou. Nu știu dacă pot numi neapărat asta o ofertă bună, dar cu siguranță este una competitivă. Și era nevoie să fie așa, pentru că de competitivitatea acestei oferte depind multe, inclusiv dacă noul telefon al Huawei îi va permite producătorului din nou să se impună pe o piață pe care, în urmă cu doar câțiva ani, era la un pas de a o domina.

Plusuri

  • Ecranul OLED superb și extrem de rapid.
  • Prezența brick-ului de încărcare de 66W în cutie.
  • Performanța camerelor rămâne una excelentă, iar Night Mode-ul strălucește.
  • Design excelent.
  • Autonomia.

Minusuri

  • Lipsa conectivității 5G.
  • Camera ultrawide.
  • Misterioasa dispariție a posibilității de înregistrare 4K la 60fps pe camera frontală.
Asus ROG Zephyrus g16 - 2024

Etichete: , , , , , ,