The Guardian a intrat în posesia a 124.000 de documente confidențiale, pe care le-a denumit „the Uber files”, care dezvăluie câteva dintre practicile pe care compania de ride-sharing le-a folosit pentru a deveni un pionier al acestei industrii și unul dintre cele mai cunoscute nume din lume.
Documentele sunt din perioada 2013-2017, perioadă în care Travis Kalanick, co-fondator al Uber, se afla la șefia companiei, și arată cum acesta a încercat să forțeze intrarea serviciului de ride-hailing în orașe din întreaga lume, chiar și atunci când aceasta implica încălcarea unor reguli locale. Dezvăluirile se bazează pe mai mult de 83.000 de email-uri, iMessages, și mesaje pe WhatsApp, inclusiv discuții între Kalanick și alți membri din componența executivă a Uber.
Ancheta a fost publicată concomitent de către cele mai mari publicații din întreaga lume, inclusiv Guardian, BBC, The Washington Post, sau Le Monde. Conform acesteia, compania s-ar fi folosit de zeci de milioane de dolari anual pentru a face lobby în țările în care dorea să își desfășoare activitatea, pe lângă politicieni influenți din acestea. Numele menționate îl includ pe Joe Biden (atunci vicepreședintele Statelor Unite), Olaf Scholz (primar al Hamburgului la acea vreme), sau George Osborne (cancelarul coroanei în Marea Britanie).
Cel mai important nume din anchetă și un mare suporter al Uber în perioada acoperită de anchetă s-a dovedit a fi însă Emmanuel Macron, actualul președinte al Franței, pe atunci ministru al Economiei. Acesta ar fi spus inclusiv la un moment dat că a realizat o „înțelegere” secretă cu opozanții săi din guvernul francez, pentru a ajuta Uber. De asemenea, în 2015, atunci când un oficial al poliției franceze a semnalat interdicția unuia dintre serviciile Uber în Marseille, pe fondul protestelor violente ale taximetriștilor francezi, Macron a comunicat cu un oficial al Uber, informându-l că „voi cerceta asta personal. În acest moment, să rămânem calmi”.
Macron este unul din numele importante cu care executivii Uber s-au întâlnit față în față. Pe aceeași listă se mai înscriu prim-ministrul irlandez, Enda Kenny sau prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu.
Numele României apare și el în dezvăluiri. Într-o perioadă în care Uber apărea din ce în ce mai des sub scrutinul autorităților, compania ar fi dezvoltat un „kill switch”. Asta însemna că atunci când autoritățile se înfățișau la un birou al Uber, departamentul de IT primea instrucțiuni pentru a tăia accesul la sistemele de date principale ale companiei, pentru a nu lăsa vreo dovadă să cadă în mâna poliției. Conform documentelor, tehnica ar fi fost folosită de cel puțin 12 ori, aprobată fiind de avocații Uber, în mai multe acțiuni ale poliției în Franța, Olanda, Belgia, India, Ungaria și România.
Travis Kalanick ar fi spus că „violența garantează succesul”, compania folosindu-se la acea vreme de atacurile taximetriștilor asupra șoferilor lor în mai multe țări pentru a obține simpatia publicului larg. Această metodă a fost încurajată și la lansarea companiei în India, unde unul din membrii executivi ai Uber le-a cerut managerilor să se concentreze pe creșterea companiei, chiar și atunci când „încep să ardă focurile”. „Să știți că e o parte normală a afacerii Uber” a notat acesta. „Îmbrățișați haosul. Înseamnă că faceți ceva ce contează.”
Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a negat că acesta ar fi sugerat vreodată ca Uber să profite de violența asupra șoferilor săi, în timp ce purtătorul de cuvânt al Uber a recunoscut că au existat greșeli în trecutul companiei, însă nimeni, inclusiv Kalanick, nu și-a dorit ca șoferii de Uber să fie atacați.
Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul Guardian, iar ancheta completă poate fi citită pe site-ul oficial al International Consortium of Investigative Journalists.
