De o bună perioadă de timp asistăm la evoluția accelerată a inteligenței artificiale. Am văzut-o cum a evoluat de la răspunsuri pentru cele mai des puse întrebări și până la capacitatea de a crea doar în baza unui prompt imagini cu detalii complexe sau chiar să programeze mii de linii de cod pentru noi. În următoarele rânduri vă invit să încercăm să răspundem la o întrebare care se află pe buzele tuturor în ultima perioadă: ne fură AI-ul job-urile chiar și aici, în România?
Eu sunt nou în echipa connecto, așa că vreau să încep cu o scurtă introducere despre mine, care are și puțină legătură cu tema de astăzi. Am 24 de ani și am terminat Politehnica București după ce am absolvit un liceu cu profil de mate-info din Galați. Încă din clasa a 9-a mi-a placut și m-a atras tehnologia. Partea de programare în mod particular nu a fost neapărat my cup of tea. Am simțit mereu acest domeniu ca fiind unul exploatator și prea bine plătit ca să reziste testului timpului. Nu vreau acum să mă bat cu pumnul în piept și să zic că am avut dreptate, dar suntem în situația în care mii de oameni care au sacrificat tot pentru o carieră în această direcție sunt acum puși în fața unui fenomen care le dă lumea peste cap și le pun la îndoială traiul, în loc să le facă viața mai ușoară și să simtă pe deplin răsplata muncii lor.
Recent, marile companii din sectorul tehnologic au început să desfășoare ample programe de reducere a costurilor operaționale, iar integrarea rapidă a soluțiilor bazate pe inteligență artificială apare tot mai des ca principală justificare pentru diminuarea echipelor de dezvoltare software. Spre exemplu, în luna iulie 2025, Amazon a demarat o nouă rundă de concedieri, care a lovit inclusiv în România, unde peste 500 de angajați și-au pierdut job-urile. Compania a declarant oficial că inteligența artificială și automatizarea reprezintă factori importanți care au dus la această decizie. La nivel global, peste 40 de companii majore, de la Intel și Meta, până la Continental și Microchip Technology au anunțat reduceri de personal, anticipând că aproape jumătate dintre angajați vor fi înlocuiți de tehnologii automate până în 2030.
Masayoshi Son, CEO-ul companiei japoneze SoftBank, lider și investitor major la nivel mondial în zona de tehnologie, anunța recent că va lansa un miliard de agenți AI în 2025. Acesta a explicat decizia prin faptul că agenții ar fi capabili să lucreze 24/7, ar putea fi mai productivi decât oamenii și, desigur, ar fi mai ieftini. Cat de ieftini ? Spre exemplu, 1000 de agenti AI ar costa aproximativ 230 de euro. Asta în timp ce salariul unui singur angajat atinge mii de euro lunar. Nu încerc prin acest exemplu să fac apologia tranziției către AI, din contra. Dar aceasta este realitatea în care trăim și realitatea în care costurile implicate în funcționarea unei companii sunt mai importante decât orice.
Pentru mulți dintre cei concediați, tranziția se este una mai mult decât dificilă. În timp ce o parte dintre cei care au fost disponibilizați optează pentru freelancing sau migrează către piețe externe unde cererea pentru competențe tradiționale de programare rămâne mai ridicată, alții caută formare rapidă în domenii conexe cum ari fi DevOps, securitate cibernetică, analytics, dar se lovesc de un număr insuficient de programe structurate și accesibile la scară largă.
Am discutat cu Doru Șupeală (LinkedIn), Managing Director al proiectului Hacking Work, pentru a afla cât de repede se produc aceste schimbări și dacă într-adevăr, job-urile din IT sunt într-un pericol atât de mare.
Acesta menționează că una dintre cauze este o scădere a cererii în zona de servicii și de produse digitale. Altă cauză ar fi scăderea numărului de proiecte care se dezvoltă în momentul ăsta în industria de tehnologie din cauza faptului că trecem printr-o perioadă cu inflație mare și cu dobânzi bancare mari, ceea face ca ,,bani să devină scumpi”, iar toate proiectele noi de digitalizare se fac în general cu bani împrumutați:
,, Și un alt element care a influențat cumva situația din piața muncii de la noi este schimbarea repetată și foarte frecventă regimului de taxare și de fiscalitate care a tot eliminat din beneficiile sau din avantajele fiscale pe care oamenii și companiile din acest sector le aveau. Deci este o sumă de factori: o parte din acești factori sunt factori globali și o altă parte ține doar de contextul local”.
Despre situația de la Amazon, Doru Șupeală spune că ar fi este un caz diferit pentru că oamenii care sunt concediați nu sunt ingineri de software sau specialiști în dezvoltare de produs sau serviciu digital, ci sunt oameni care fac un fel de servicii interne pentru Amazon. În cazul acestei tranșe de acum este vorba de oameni care făceau validarea informațiilor legate de cataloagele de produse.
,,Ceea se vede astăzi în concedierile de la Amazon, cei 504 oameni trimiși acasă nu neapărat vor fi înlocuiți de inteligență artificială deși lor așa li s-a spus inițial, ci aceste joburi se mută în India. De foarte multe ori în India, oamenii nu costă mult mai puțin decât în România pentru astfel de roluri și, calitatea serviciilor sau prestațiilor este una care lasă de dorit. Însă deciziile de acest fel sunt decizii luate de oameni care lucrează cu tabele Excel, în general, oameni care se uită doar la o analiză cantitativă, se uită la niște numere într-un tabel și nu înțeleg elementele ce țin de calitate, de competență, de aptitudinile și mai ales de atitudinea pe care o au oamenii pe care îi analizează. Este foarte posibil ca decizia aceasta de concediere a acestei tranșe de oameni de la Amazon din Iași să fie una greșită să poată să își dea seama de ea mai târziu și să revină”, adaugă Doru Șupeală.
Impactul emoţional pe care îl generează astfel de demiteri este adesea subestimat. Cei afectaţi au nevoie de sprijin şi explicaţii care să le arate că nu au greşit ei, ci că sunt supuşi unor raţionamente externe. De foarte multe ori oamenii pun vina pe ei. Fiecare dintre ei ar trebui să ia tot ceea ce este bun din ceea au reușit să învețe, să-și facă o trecere în revistă a aptitudinilor pe care le-au dobândit și să se reorienteze către zonele care par a fi într-o creștere a cererii. În acest caz, inclusive un consilier de carieră ar putea fi mai mult decât benefic.
La rândul nostru, am reușit să stăm de vorbă cu câțiva angajați, atât de la cele mai mari firme de IT din România, dar și de la companii ceva mai micuțe. Trebuie să spun însă că declarațiile au fost făcute sub anonimat, iar noi vom respecta această dorință cu strictețe. Așadar, după discuțiile pe care le-am avut cu angajați din companii IT din România, atât din multinaționale precum HP și UiPath, cât și din firme mai mici, se conturează o imagine generală de incertitudine și presiune în industria tech. Cei de la HP de exemplu au confirmat existența unor valuri de concedieri care nu sunt limitate la România, ci fac parte dintr-un proces global. Motivele invocate includ contextul economic dificil, inflația, scăderea consumului și strategii de eficientizare care presupun mutarea activităților în India, unde costurile sunt mai mici. De asemenea, departamentele non-profit, cum ar fi cele de suport sau R&D, sunt cel mai adesea vizate.
Pe de altă parte, la UiPath, discursul oficial este că restructurările urmează doar nevoi punctuale ale echipelor, fără legătură cu trendurile globale sau cu automatizarea. Totuși, în realitate, compania a trecut prin reduceri consistente de personal, inclusiv în România, cu aproximativ 1.000 de disponibilizări din 2022 până în prezent. Chiar dacă unii angajați susțin că AI-ul nu duce direct la concedieri, ci creează noi oportunități pentru specialiști, tot mai mulți recunosc că tehnologia forțează o repoziționare a angajaților și o redefinire a competențelor necesare.
În firmele de demensiuni ceva mai reduse, Angajații vorbesc despre lipsa proiectelor, scăderea veniturilor și o presiune constantă de a reduce cheltuieli. Deși unii nu au fost afectați direct, se tem că valul ar putea ajunge și la ei. Planurile în cazul unei disponibilizări variază: de la freelancing și contracte B2B, până la emigrare sau reorientare profesională în alte domenii. O temă recurentă în toate mărturiile este stresul generat de lipsa de claritate și direcție în industrie, dar și sentimentul că vechimea sau performanțele nu mai oferă nicio garanție de stabilitate.
Prin urmare, industria IT din România, cândva privită drept un pilon de stabilitate profesională și motor de creștere economică, se află acum la o răscruce de drumuri. Dintr-o zonă dominată de optimism și oportunități, a devenit un domeniu în care incertitudinea, restructurările și presiunea tehnologiilor precum inteligența artificială pun la încercare nu doar stabilitatea locurilor de muncă, ci și încrederea angajaților în viitorul lor profesional. Este adevărat că AI-ul nu este întotdeauna direct responsabil de concedieri, dar este cert că el accelerează un proces deja în desfășurare – automatizarea. Viitorul nu este neapărat unul sumbru, dar cu siguranță este unul care cere claritate și adaptabilitate. Industria IT nu moare, ci se transformă. Întrebarea reală nu este dacă AI-ul ne va lua locurile de muncă, ci dacă suntem pregătiți să construim un ecosistem care să pună omul și nu doar algoritmul în centrul evoluției tehnologice.
