Comisia Europeană intenţionează să evalueze posibilitatea impunerii unor restricţii privind accesul copiilor sub 16 ani la reţelele sociale. Inspiraţia este modelul adoptat recent de Australia, care a adoptat deja astfel de reguli pe teritoriul țării sale. Decizia a fost anunţată în contextul intensificării preocupărilor legate de impactul reţelelor sociale asupra sănătății mintale, siguranței şi drepturilor fundamentale ale tinerilor.
De ce vrea Europa să limiteze accesul copiilor la social media
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis ideea că, aşa cum societatea a stabilit restricţii de vârstă în cazurile fumatului, al consumului de alcool sau vizionării de conţinut pentru adulți, ar trebui reconsiderat şi accesul la reţele sociale (via Bloomberg). Ea a anunţat că înainte de sfârşitul anului va fi constituit un panou de experţi care să propună măsuri concrete şi să analizeze impactul posibil al restricţiilor, dar şi modul în care Australia implementează legislaţia sa.
Motivul principal invocat de Comisie este protecţia minorilor: riscurile de expunere la conţinut dăunător, utilizarea excesivă și dependenţa de rețelele sociale, amenințările la adresa sănătăţii mintale, dar şi preocupările privind colectarea şi folosirea datelor personale.
Mai multe state membre ale UE, cum ar fi Franța, Spania și Grecia, au susţinut deja introducerea unor limite de vârstă obligatorii pentru utilizarea rețelelor sociale. Aceste ţări au cerut ca accesul la platforme precum Facebook, Instagram, TikTok sau X să fie restricționat în funcție de vârstă, pentru a proteja copiii și adolescenții.
Cum ar putea funcționa interdicția sub 16 ani
Un punct esenţial îl constituie cum s-ar realiza verificarea vârstei utilizatorilor, astfel încât să nu fie încălcată intimitatea acestora sau să fie afectate drepturi precum libertatea de exprimare. De exemplu, se discută posibilitatea folosirii unor sisteme de verificare a vârstei care să păstreze confidențialitatea—sisteme ce ar putea fi integrate în portofelul digital european („Digital Identity Wallet”) prevăzut să fie lansat în 2026.
Pe de altă parte, există și voci critice care susţin că simpla interdicţie nu este soluția ideală. Printre argumente se numără faptul că respectarea vârstei poate fi evitată de copii, că restricţiile ar putea reduce oportunitățile de educație digitală, dar și riscul ca platformele să nu mai investească în îmbunătățirea standardelor de siguranță pentru utilizatorii minori, dacă aceștia sunt pur și simplu excluși. De asemenea, preocupările privind libertatea de exprimare și dreptul la informare sunt serioase, având în vedere că anumite conținuturi și interacțiuni digitale fac parte din viața socială a adolescenților.
Comisia Europeană urmează să examineze în detaliu aceste aspecte în timpul analizelor ce vor fi îndeplinite de panoul de experți. Dacă se va decide un cadru legal, acesta ar putea implica obligații pentru platforme de rețele sociale de a restricționa conturile sub o anumită vârstă, de a implementa verificări de identitate sau de vârstă, și de a oferi setări implicite de confidențialitate ridicată pentru conturile noi care ar putea fi ale minorilor.
