Acces la internet: UMTS sub lupă

⇣ Sari la articol

A folosi internetul pe smartphone este o funcţie la fel de iubită ca şi a naviga pe notebook folosind o conexiune broadband. Dacă vrei mai mult, poţi combina cele două metode ca să accesezi netul de pe notebook folosind reţeaua de telefonie mobilă. Asta mai ales că multe dintre reţele oferă suficientă lăţime de bandă, iar tarifele au devenit între timp accesibile. Dar care este cea mai bună metodă pentru accesarea internetului prin UMTS?

Card pentru date
Cardurile de date au o mare valoare practică, dar viitorul nu pare să fie de partea acestora.

Cu ceva vreme în urmă slotul pentru carduri SD, precursorul slotului ExpressCard, era obligatoriu pentru orice notebook. Căci indiferent dacă era vorba despre IrDA, USB, Ethernet sau interfaţa serială întotdeauna lipsea câte o opţiune de conexiune pentru utilizatorii ambiţioşi. Azi însă cerinţele majorităţii utilizatorilor sunt acoperite prin USB, Ethernet şi VGA împreună cu WLAN şi chiar Bluetooth. Piaţa pentru componente suplimentare, care se pot conecta numai printr-un slot card, a „intrat la apă”, ceea ce a inspirat anumiţi producători de notebook să renunţe la sloturile ExpressCard în cazul modelelor ieftine. Dacă acesta este totuşi disponibil cardurile oferă şi câteva avantaje. Software-ul necesar pentru controlul funcţiilor mobilului şi supravegherea perioadelor online, volumului de date transferat şi altor sarcini administrative (dashboard) este deja integrat în memoria cardurilor de date moderne. După introducerea cardului software-ul este instalat automat, dar de obicei este nevoie de o restartare. Operaţia a funcţionat perfect cu modelul testat. Update-ul pentru dashboard şi firmware, ceea ce determină creşterea vitezei în upload a modemului HSPA de la 1,45 la 5,7 Mbps –  a trebuit să fie realizat manual. În funcţionare cardurile de date nu ajung mai departe decât stick-urile de navigaţie din laptopuri. În plus, nu pot fi aduse într-o poziţie optimă pentru recepţie printr-un cablu adaptor. Pe de altă parte din cauza construcţiei lor masive sunt mai puţin predispuse la a se rupe. În cazul în care cumperi un card HSPA trebuie să ştii însă că s-ar putea să nu mai găseşti un slot potrivit în notebookurile generaţiei următoare.

Mobilul ca şi modem
Foarte mulţi dintre contemporanii noştri poartă cu ei un modem UMTS fără să o ştie.

Numeroase mobile cu Windows Mobile, Symbian, BlackBerry OS şi alte sisteme de operare funcţionează ca şi modem. De regulă acest lucru se poate face şi prin Bluetooth, fără a mai fi nevoie de alte accesorii. Să fie aceasta soluţia optimă care se limitează la aparatele disponibile şi nici nu presupune costuri suplimentare în afară de abonamentul de internet pentru mobil? Cei care au încercat vreodată să acceseze internetul cu un notebook folosind un telefon mobil au trăit o experienţă interesantă: aproape că vezi cum „piere” puterea acumulatorului integrat. Deja accesarea internetului pe mobil „mănâncă” mult din rezervele de energie, dar o şedinţă de navigaţie pe notebook face să „transpire” cu totul altfel procesorul. Atunci când biţii de informaţie sunt transferaţi pe două căi – între stâlpul de emisie şi mobil şi între mobil şi notebook – micul acumulator al mobilului cedează foarte repede. Acumulatorul integrat într-un acumulator este însă evident mult mai mare. De aceea merită să conectezi un telefon mobil ce se poate încărca prin USB la o asemenea conexiune a unui notebook. Consumul suplimentar de curent aproape că nici nu contează pentru autonomia notebookului, oricât de mult ar şarja spre acumulatorul de telefon mobil. Dar există şi mici dezavantaje în folosirea mobilului prin cablu: pe de o parte sunt necesare operaţii laborioase de setare pentru a pune configuraţia „în mişcare”. Pe de altă parte folosirea unui mobil ca şi modem UMTS este de obicei „mort” ca şi mobil în GPRS şi EDGE şi astfel se pierde posibilitatea de a fi apelat.

Box UMTS
Dacă atunci când eşti acasă vrei să navighezi pe internet folosind reţeaua de telefonie mobilă poate ar trebui să ai în vedere un box UMTS.

În ceea ce priveşte mobilitatea, cardul de date este soluţia ideală, dar un stick poate fi mult mai simplu optimizat pentru recepţie. Dar există multe cazuri când nici măcar aceasta nu ajunge. Dacă de exemplu semnalul UMTS este suficient de puternic la fereastră, cu trei metri mai încolo, lângă birou, datele ajung prin GPRS – de aceea poate ar fi bine să te gândeşti şi la alte opţiuni. Folosirea unui cablu prelungitor USB nu este o idee prea bună, căci calitatea bună a semnalului depinde de cablul scurt. Dar între timp s-a impus un anumit standard pentru a transfera wireless cantităţi mari de date la distanţe medii: WLAN.

Acest standard este suportat de box-urile UMTS, precum modelul Vodafone Hotspot. Un aparat de acest gen poate fi plasat în locul cu cea mai bună recepţie pentru a transfera apoi datele prin WLAN spre notebook. Prin protocolul IP datele pot fi schimbate prin cablul Ethernet – atâta vreme cât box-ul are mufe de conectare corespunzătoare. Folosirea standardului universal de comunicare TCP/IP are în plus un avantaj grandios: fiecare aparat cu WLAN înţelege această „limbă”, iar software-ul suplimentar este necesar eventual în scopuri administrative. De aceea un asemenea aparat este foarte practic în orice locuinţă. Dar dacă aparatul are integrat şi un acumulator poate fi folosit şi mobil, independent de prizele de curent. Dacă nu ai în plan aşa ceva ar trebui să te gândeşti dacă nu merită achiziţia unui model care oferă conexiune prin Ethernet şi componentelor fără WLAN prin cablul de reţea.

Stickuri pentru navigare
Datorită preţurilor accesibile şi formatului comod de manevrat, stickurile pentru navigaţie cunosc o răspândire foarte largă.

Probabil că modalitatea cea mai comodă de conectare a unui notebook la internet este cumpărarea unui stick de la un provider de telefonie mobilă.
Odată achiziţionate şi stickul şi cartela SIM aceasta din urmă trebuie introdusă în stick, iar apoi acesta este conectat la netbook sau notebook. După aceea software-ul necesar se instalează de la sine, acest lucru fiind posibil datorită unei memorii speciale de pe stickul USB. Odată instalaţia încheiată s-ar putea să fie nevoie de un restart la anumite modele de stickuri. Pentru securitate stickul trebuie deconectat încă o dată, pentru a fi reintrodus abia după ce Windows a încheiat procesul de start. Odată ce Windows încheie toate operaţiile de configurare se activează programul de control – cunoscut şi sub numele de dashboard. Acum trebuie introdus numele cartelei SIM, apoi codul PIN şi cu asta totul e pregătit de funcţionare.
Din punct de vedere tehnic stickurile provenite de la operatorii de reţea se deosebesc în special în ceea ce priveşte valoarea maximă pentru bit-rate. Acestea pot fi între 3,6 şi chiar până la 27,6 Mbps. Chiar dacă în realitate stickurile sunt încă departe de bit rate-ul maxim HSPA, în condiţii bune se poate obţine totuşi senzaţia autentică de navigare broadband. În plus, faţă de rezultatele obţinute la testul practic de anul trecut stickurile actuale nu prea mai au probleme cu fluxuri de date prea lente sau chiar întreruperea conexiunii.
Dacă te afli într-o regiune în care există condiţii optime de recepţie, dar şi zone cu semnal slab, încearcă să plasezi stickul cât mai sus posibil, căci un câmp cât mai liber optimizează conexiunea. În plus, cablul USB trebuie orientat în jos, căci sensibilitatea tuturor stickurilor testate de noi este cea mai mică în locul de conexiune. Recomandăm folosirea unui cablu chiar şi atunci când condiţiile de recepţie sunt excelente, căci un stick de numai 7 cm, conectat la notebook numai printr-un ştecher USB subţire are toate şansele să se rupă.
La un consum de curent de la 0,2 la 0,4 W în modul standby şi de maxim 2 W la transferul datelor procentul de autonomie pierdut nu depăşeşte 10%, mai ales la netbook-uri ce au un consum redus de energie – o disciplină la care s-a lucrat mult în ultimii ani.
Un alt avantaj al stickurilor este interfaţa USB, ce va fi folosită mulţi ani de aici încolo şi la generaţiile viitoare de notebookuri şi netbookuri.

UMTS încorporat
Modemul integrat pentru reţeaua de telefonie mobilă este o soluţie foarte confortabilă pentru a accesa internetul cu notebookul oriunde te-ai afla, dar încă rar întâlnită.

at pentru reţeaua de telefonie mobilă sunt evidente. Căci indiferent care este situaţia cu semnalul disponibil aparatele moderne sunt pregătite pentru orice situaţie căci oferă întotdeauna conexiunea potrivită de la GPRS, EDGE şi UMTS până la HSPA. În plus, modemul nu se poate rupe sau pierde aşa cum se poate întâmpla cu un stick UMTS. Nici măcar antenele ce ies în afară nu mai sunt o problemă la notebookurile echipate cu UMTS încorporat. Mai mult: antenele integrate sunt de obicei plasate în marginea superioară a displayului, ceea ce oferă condiţii mult mai bune de recepţie decât modemurile în formatele ExpressCard sau stick-UMTS. Căci acestea se află la nivelul biroului, unde orientarea nu este optimă, iar obiectele din apropiere pot distorsiona suplimentar recepţia.
Ceea ce înseamnă că totul ar fi în favoarea unui notebook cu UMTS încorporat? Nu, căci oferta de aparate cu modem UMTS integrat este încă limitată, în special în segmentul mediu de preţ. În cazul netbookurilor ieftine oferta este foarte bogată, mai ales la operatorii de reţea, deoarece aceştia se folosesc de posibilitatea de a oferi tarife mici pentru transferul datelor în cazul acestor aparate. Din contră, notebookurile din clasa superioară de preţ sau modelele business oferă rareori aparate un UMTS încorporat. Dar dacă oricum cauţi un computer mobil de calitate atunci merită să alegi un model care are şi opţiunea UMTS.