Animal Collective – Centipede Hz
8.5/10
Text de: Marius Ghenţ
La mijlocul lunii august a apărut pe site-ul oficial Animal Collective albumul Centipede Hz. Acompaniat de o prezentare video pentru fiecare piesă, noul material discografic semnat Animal Collective putea fi ascultat integral prin streaming pentru prima oară. Pentru mai mulţi fani ai muzicii experimentale şi psihedelice data de 19 august a însemnat probabil cea mai importantă zi a anului. Această anticipare a rivalizat doar cu cea primită anul trecut de Radiohead, atunci când trupa britanică a lansat The King of Limbs. E de înţeles. După Merriweather Post Pavilion, unul dintre cele mai aclamate albume ale ultimilor ani, fanii şi criticii se aşteptau la un produs audio cel puţin la fel de fascinant. S-a ridicat Centipede Hz la nivelul aşteptărilor? Nu, dar nici nu a dezamăgit. În nici un caz nu a dezamăgit.
Ideea de a lansa noul album prin streaming pe site-ul oficial e una destul de periculoasă. Un album experimental de acest gen trebuie digerat la un sistem stereo performant, cu jaluzelele trase şi atenţia sporită pentru o imersiune completă în peisajul fonic al materialului. Nu printr-un tab din browser-ul ascultătorului. Această metodă riscă să aibă ca rezultat o audiţie superficială. Ceea ce afectează direct părerea despre album. Din fericire, Animal Collective a lansat şi o serie de videoclipuri pentru fiecare piesă. Elementele vizuale ajută, însă aici apare o altă problemă şi anume faptul că poţi ajunge să fii mult mai atent la clipuri decât la sunet. Eu l-am audiat în ambele moduri şi pot spune fără îndoială că poate fi apreciat şi fără „cârjele” vizuale. Atât timp cât îi acorzi atenţia corespunzătoare.
Centipede Hz continuă stilul muzical de pe Merriweather Post Pavilion însă nu e un plagiat. Dacă pe albumul din 2009 trupa americană a folosit sample-uri sonore în abundenţă, pe Centipede Hz se schimbă situaţia. Desigur, elementele electronice rămân însă nu mai reprezintă laitmotivul albumului. Această schimbare funcţionează extrem de bine. Piesele „New Town Burnout”, „Rosie Oh” sau „Todays Supernatural” sunt instant classics ce ne amintesc de talentul extraordinar al trupei, iar ultima piesă de pe Centipede Hz, denumită Amanita, e una dintre cele mai bune create vreodată de Animal Collective.
Centipede Hz reprezintă o nouă călătorie în lumea ciudată şi experimentală a cvartetului. Una în care nu ştii niciodată în ce direcţie o vei lua, dar în care te simţi întotdeauna împlinit. Cel mai mare păcat de care se face vinovat noul album e faptul că nu e Merriweather Post Pavilion. Iar acest lucru e anatemă pentru majoritatea fanilor. Pentru mine e o binecuvântare
