Unknown Mortal Orchestra – II (Recenzie album)

⇣ Sari la articol

unknown mortal orchestraUnknown Mortal Orchestra – II

7.5/10

Când vine vorba de recenziile de muzică, am o singură regulă: voi asculta absolut orice album dacă are pe copertă o tipă îmbrăcată sumar cu o sabie în mână. Aşa am fost crescut. În consecinţă, a fost un imperativ să audiez şi să scriu despre cel de-al doilea material de studio lansat de trioul lo-fi Unknown Mortal Orchestra.

Cu toate că Unknown Mortal Orchestra a semnat cu Jagjaguwar, una dintre cele mai renumite case de discuri independente din Statele Unite ale Americii, „II” nu reprezintă o schimbare a stilului de producţie. Noul album sună de parcă a fost înregistrat într-un dormitor, o caracteristică take-it-or-leave-it a noului val de muzică psihedelică lo-fi, un stil promovat de artişti precum Ariel Pink sau John Maus. Spre deosebire de cei doi, Unknown Mortal Orchestra combină acest stil cu rock-ul anilor 60, şi mai puţin cu pop-ul anilor 80. Rezultatul sună ca soundtrack-ul unui vis ciudat al lui Syd Barrett după un trip cu un drog psihedelic semisintetic. Cine nu ar vrea să asculte aşa ceva?

Ce mi-a plăcut: Monki, Swim and Sleep (Like a Shark), So Good At Being In Trouble

Ce nu mi-a plăcut: Dawn