Au venit împreună, așa că pleacă împreună. Asta, plus faptul că, sincer, am realizat că mai am de scris preview-uri pentru încă 8 filme (poate 7, dacă iau în considerare review-ul la Killers of the Flower Moon), așa că măcar pe astea două să le cuplez într-un singur material, că tot am mai vorbit de ele imediat după lansarea lor, aici. Deci, nu o să intru în la fel de multe detalii ca în celelalte preview-uri, pentru că am zis deja cam ce îmi place și ce nu la aceste filme, o să le fac doar o scurtă trecere în revistă și pentru cine vrea mai mult, există și acel… auxiliar, să-l numim. Și da, nota din review este aceeași pentru ambele.
Barbie
Ce este Barbie?
Nu cred că e cazul să dezvolt prea mult aici. Barbie a fost cel mai de succes film al lui 2023, cu încasări de peste 1 miliard de dolari, fiind pelicula care a salvat practic studiourile Warner Bros. de la un an dezastruos. Povestea e simplă: Barbie (Margot Robbie) părăsește viața ei de vis din Barbieworld și ajunge în lumea reală, unde descoperă că patriarhatul este la putere. Alături de ea se află Ken (Ryan Gosling), căruia îi place ideea de a avea puțină putere și pune bazele unei societăți patriarhale în Barbieworld. De acolo, poți ghici ce se întâmplă foarte ușor: Barbie vrea să restaureze ordinea în lumea ei.
Ce mi-a plăcut
Înainte de toate, trebuie să spun că Barbie este un film fun. E cel mai distractiv dintre filmele de la Oscarurile din acest an, cel care oferă una dintre cele mai bune experiențe cinematografice, pentru că arată foarte bine, e plin de culoare și are o durată respectabilă, nu te ține în scaun 3 ore jumate. Decorurile și lumea din Barbieworld sunt absolut superbe, create în ideea de a se asemăna cu un set de joacă gigant, cu case de păpuși, apă falsă și mâncare și obiecte din plastic. Sună stupid, dar e un concept care, pe marele ecran, a fost transpus extraordinar de bine.
Actorii sunt excelenți, cu un plus mare pentru Ryan Gosling și Margot Robbie, care sunt perfecți în interpretările lor pentru Ken și Barbie. Lăsând deoparte micul scandal iscat după ce australianca nu a primit o nominalizare la Oscaruri, chiar cred că aceasta putea să intre pe lista de 5 aleasă de Academie, mai ales în locul lui Annette Bening, pentru Nyad. Robbie duce în spate filmul în anumite momente, chiar și atunci când scenariul lasă de dorit și glumele nu sunt cele mai bune, iar scenele emoționante funcționează în întregime datorită ei. De partea cealaltă, Gosling este foarte bun, extrem de amuzant și unul din puținele motive pe care le-aș avea ca să văd gala Oscarurilor live în acest an ar fi să îl văd cântând live I’m Just Ken, pe scena de la Dolby Theatre. Ken e încă un rol memorabil adăugat în tolba lui Gosling.
Barbie e și un film foarte amuzant, în multe momente, fiind una dintre cele mai bune comedii din 2023. Sigur, nu toate glumele își ating ținta, dar per total aș zice că râzi de suficiente ori la filmul acesta și sunt câteva glume care îți rămân în minte ceva timp.
Ce nu mi-a plăcut
Povestea este destul de previzibilă și nu aduce vreo surpriză, dar sincer, nici nu prea aveam alte așteptări. Vorbim până la urmă de un scenariu creat din nimic, unde singura sursă de inspirație este o jucărie pentru copii, deci cred că e satisfăcător, dar nimic care să exceleze în vreun moment. Sunt câteva scene care te pot face să strâmbi din nas și nu funcționează neapărat, pentru că Greta Gerwig ține să zică uneori „F the patriarchy” cu litere mari și scris pe cer, dar nu sunt multe și nici foarte deranjante.
Distribuția e excelentă în mare, așa cum am zis, dar am două puncte slabe: Will Ferrell, care nu mi se mai pare amuzant de ani buni și a cărui poveste în acest film nu prea are niciun efect asupra acțiunii, și America Ferrera. Yes, acea America Ferrera care e nominalizată la un Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru cel mai Oscar bait speech de anul acesta, care pare că a fost scris cu un singur scop – să fie cât mai in your face, să țipe la tine „uite ce actriță bună sunt eu!” și să apară în montajul acela înainte de decernarea premiului de la gală.
Ce șanse are Barbie la Oscaruri?
Barbie este nominalizat la 7 Oscaruri, dar nu va pleca acasă nici cu jumătate dintre ele. Va câștiga sigur o statuetă, cea de la Best Song, unde are chiar 2 nominalizări, și unde What Was I Made For? de la Billie Eilish pare să fie favoritul principal. Sunt șanse bune și la Costume Design și Production Design, deși nu aș băga mâna în foc la niciuna dintre ele, ținând cont că Poor Things pare că are ceva mai multe șanse acolo.
Ar mai fi existat o șansă la Best Adapted Screenplay, însă acolo American Fiction a „ras” aproape tot la celelalte gale de premiere, și aș zice că Barbie are nevoie de o minune să facă ceva. La fel stă treaba și cu Best Picture, și cu Best Supporting Actress (aka Premiul Da’Vine Joy Randolph). Situația de la Best Supporting Actor e puțin tristă, pentru că deși părea la începutul sezonului de decernări de premii că avem o cursă interesantă între Downey Jr. și Gosling, realitatea e că RDJ are deja o mână și 4 degete și jumătate pe statuetă. Deci, nu o să vedem prea mult auriu care să completeze rozul în noaptea de 10 spre 11 martie.
Oppenheimer
Ce este Oppenheimer?
Oppenheimer prezintă povestea „părintelui” bombei atomice, J. Robert Oppenheimer, interpretat de Cillian Murphy, și a felului în care acesta a condus proiectul de la Los Alamos. Este regizat de Christopher Nolan și a fost unul dintre cele mai de succes filme ale lui 2023, cu încasări de aproape un miliard de dolari, la nivel global, devenind astfel și cea mai de succes dramă biografică din istorie. Are o distribuție plină de staruri, cu nume ca Robert Downey Jr., Emily Blunt, Matt Damon, Jason Clarke sau Alden Ehrenreich având apariții în diferite roluri istorice în film.
Ce mi-a plăcut
Oppenheimer este un film aproape fără cusur din punct de vedere tehnic. Aproape totul este realizat ca la carte și aș spune că e poate cel mai bun film al lui Nolan dacă privim numai acest aspect. Scena testului de la Los Alamos este magistrală, cu un sound design superb, cadre minunate și recomand lectura aceasta din LA Times despre felul în care a fost pusă în practică, pentru că mi se pare absolut fascinant. Practic, dacă ai ales să vezi un singur film în 2023 în cinematografe, sunt șanse mari ca acesta să fi fost Barbie sau Oppenheimer, și cel puțin vizual nu ar trebui să fi fost dezamăgit.
Sunetul e un punct forte în tot filmul, deși nu aș zice că e la fel de memorabil ca în alte producții ce poartă semnătura auditivă a lui Ludwig Göransson. E o coloană sonoră bună, dar una pe care nu o să o caut des să o ascult.
Actorii sunt extraordinari, toți. Întreaga distribuție strălucește, chiar și Casey Affleck, în cele doar 2 minute în care apare, și reușește să îți lase o impresie. Evident, sunt și unii care se evidențiază aici, precum Cillian Murphy sau Downey Jr. sau Emily Blunt, dar nimeni nu caută să îi eclipseze pe ceilalți și, foarte important, nimeni nu are acea „scenă de Oscar” în care parcă vrea cu tot dinadinsul să arate ce poate (cc America Ferrera).
Ce nu mi-a plăcut
Am scris și în materialul inițial, dar am impresia că aproape toate aspectele din Oppenheimer sunt realizate într-un mod extraordinar, însă nu rămân întipărite în memoria ta la fel ca alte filme ale lui Nolan. E un sentiment greu de descris, dar de fiecare când mă gândesc la un lucru anume – sunetul, imaginile, scenariul etc. – știu că sunt excelente aici, dar am impresia că există o variantă mai bună, mai memorabilă într-un alt film al lui Nolan.
Nu am fost nici fan al pacing-ului din Oppenheimer. Filmul este prea lung, și partea a doua, după testul Trinity, se simte extraordinar de lentă pe alocuri. Decizia lui Nolan de a-l împărți astfel m-a făcut oarecum să simt Oppenheimer ca pe două filme diferite și m-a făcut să mă uit la ceas de câteva ori, întrebându-mă cât a mai rămas. Ador filmele lungi (abia ce am văzut Dune: Part Two și aș mai fi putut vedea încă 30 de minute lejer), dar doar atunci când această durată e și „meritată”.
Ce șanse are Oppenheimer la Oscaruri?
Oppenheimer este nominalizat la 13 Oscaruri, și va pleca acasă cu multe dintre ele. Favorit la premiul cel mare, Best Picture, filmul lui Nolan ar fi bine să fie prezent cu o sacoșă mare, pentru că va câștiga și Best Director, Best Score, Best Supporting Actor (Robert Downey Jr.) și Best Editing. Best Actor e probabil și el pe drum, pentru că Paul Giamatti și-a cam pierdut din șanse în fața lui Cillian Murphy, la fel și Best Cinematography, unde Hoyte Van Hoytema va pune mâna pe statuetă. Întrebarea firească e deci: ce NU va câștiga Oppenheimer? Ei bine, Best Supporting Actress e sigur pe lista asta, pentru că Emily Blunt nu are cum să o detroneze pe Da’Vine Joy Randolph.
Ideea de bază e asta: dacă nu ești sigur pe câștigătorul la o categorie, și Oppenheimer e acolo, e bine să pariezi pe el.
E puțin amuzant că am impresia că am vorbit cel mai puțin de filmul care aproape sigur va ieși cu cele mai multe statuete de la gala premiilor Oscar, însă sentimentul pe care mi l-a lăsat e că da, e un film bun – poate chiar foarte bun – dar e departe de a fi ceva care mie personal mi se pare memorabil. Sigur, anul 2023 nu prea a avut multe filme memorabile, ci mai degrabă bune, deci cumva ar fi un câștigător potrivit la Best Picture.
