Nu, nu avem la test o cameră foto. În fotografia de mai sus este forma finală a lui Xiaomi 14 Ultra, probabil cel mai apropiat dispozitiv de un hibrid între un smartphone și o cameră foto pe care îl avem pe piață în acest moment. Dacă modelul Xiaomi 14 „standard” a demonstrat în urmă cu aproape două luni că încă există telefoane de top de dimensiuni compacte, noul 14 Ultra arată și ce poate fi un un telefon de top în 2024 atunci când nu este constrâns de lucruri minore precum dimensiuni sau buget și când ai la dispoziție și niște accesorii inteligent realizate.
Design-ul lui Xiaomi 14 Ultra este realizat în jurul unui modul imens de cameră
Prima reacție atunci când am scos Xiaomi 14 Ultra din pachet a fost „wow”. Și nu am zis asta pentru că ar fi vreo frumusețe nemaivăzută de telefon, sau că vine într-o cine știe ce culoare îndrăzneață. Nu. Pentru că modulul de cameră, care încearcă să imite aspectul unui obiectiv de cameră foto, este absolut IMENS pe toate măsurătorile. Acesta acoperă aproape toată lățimea telefonului, este aproape la fel de gros precum telefonul în sine și include un număr mare de senzori și obiective. Xiaomi măcar a încercat să îl facă mai plăcut din punct de vedere vizual, cu elemente strălucitoare și texturate și un panel imens de sticlă deasupra obiectivelor. Logo-ul LEICA din centru orientat pe mod landscape sugerează că acesta este un adevărat „camera phone”, iar aceea este poziția „corectă” pentru utilizare în modul foto.
Din păcate, acest modul de cameră imens debalansează complet dispozitivul, fiind foarte greu în partea de sus. Singurul avantaj al dimensiunilor mari este că îți poți sprijini degetele de el în utilizare, având astfel o prindere mai bună. Prindere de care vei avea nevoie, întrucât există un risc major să îl scapi dacă nu ești atent. Aș spune că o husă este neapărat necesară pentru utilizarea acestui telefon. Din fericire, am avut două la dispoziție pe perioada scurtă de testare. Cea inclusă în pachet și încă una, mai specială despre care vom vorbi la capitolul foto. Nicio husă nu va putea însă să aducă această cameră la nivel cu restul telefonului, deci acesta va sta tot timpul ușor înclinat pe masă. Măcar camera este poziționată central, oferind ceva stabilitate dacă încerci să îl folosești cât este orizontal.
Dacă treci peste modulul imens de cameră, Xiaomi 14 Ultra este telefon complet normal pentru gama high-end. Avem o construcție din aluminiu pentru rama exterioară, care se prelungește și pe spate către capacul inspirat de cel al unei camere foto clasice, cu textură care imită pielea. Marginile sunt drepte pe laterale, iar ecranul este acoperit cu sticlă curbată la margini. Am fost surprins de faptul că Xiaomi a ales să își creeze propria sticlă, numită Shield Glass. Aceasta este protejată cu o folie aplicată din fabrică.
În fine, atunci când vorbim despre construcție, avem de a face cu un telefon mare, greu, și cu o construcție solidă. Nu cred că ar rezista foarte bine la impactul cu solul, mai ales pentru că tinde să cadă direct în „cap” din cauza modulului greu de cameră, dar măcar știm că este rezistent la standardul IP68 în cazul unor accidente de natură lichidă. Din fericire, au trecut vremurile în care Xiaomi făcea compromisuri chiar și pe flagship-uri și nu oferea astfel de protecții pentru a mai scădea din costuri.
Numele Ultra nu dezamăgește atunci când vine vorba despre specificații, ecran sau pachet
Fiind un telefon cu „Ultra” în coadă, așteptările sunt la un nivel înalt încă de la început. Xiaomi nu dezamăgește la niciun capitol în cazul lui 14 Ultra, cel puțin pe hârtie. Acestea are cam tot ce este necesar pentru a se compara cu oricare alt flagship al momentului. Vorbim despre un chipset Snapdragon 8 Gen 3, 16 GB memorie RAM, 512 GB stocare pe format UFS 4.0 și o baterie mare, de 5.300 mAh.
Desigur, Xiaomi 14 Ultra vine și cu un ecran pe măsura așteptărilor în zona „Ultra”. Vorbim despre dimensiuni de 6,73” în diagonală, rezoluție QHD+, refresh rate variabil până la 120 Hz, suport pentru HDR10+ și Dolby Vision și luminozitate de până la 3.000 nits. Puține telefoane se pot lăuda cu aceste specificații, iar Xiaomi plusează și la nivel software, cu mai multe opțiuni de personalizare a ecranului decât am întâlnit pe alte telefoane de până acum
Experiența de vizionare este una de top, cu mențiunea că, dacă vrei rezoluția maximă, va trebui să o configurezi manual. La fel ca Samsung, și Xiaomi configurează acest ecran pe rezoluție Full HD din fabrică. Probabil că tot consumul de energie este de vină și pentru asta. Singurul dezavantaj al acestui ecran pe care l-am putut observa este curbura de pe margini, care, deși mai subtilă decât la alte telefoane, tot prinde reflexii nedorite. Un 14 Ultra plat ar fi fost de preferat, în opinia mea.
Un capitol la care Xiaomi este incontestabil peste alți producători din zona premium este pachetul. Compania știe că pentru clienții săi sunt importante accesoriile și a introdus în cutia lui 14 Ultra tot ceea ce ai nevoie să te poți bucura din plin de telefon, încă din primul moment. Husă de plastic dur nici prea solidă, dar nici nu pare chiar de formă, folia de plastic aplicată peste ecran este utilă și va proteja de zgârieturi, iar încărcătorul de 90W vine și cu un cablu compatibil. Singurul dezavantaj la capitolul încărcare este faptul că pentru putere de 90W trebuie neapărat să folosești accesoriile originale. Poți folosi un încărcător universal cu Power Delivery, dar încărcarea va fi ceva mai lentă, undeva pe la jumătate din capacitatea maximă.
Xiaomi nu a rezolvat problema supraîncălzirii nici pe 14 Ultra
Pentru că vorbim despre un telefon cu Ultra în titlu, știm deja că este printre cele mai performante din piață. Ce mă interesa în mod special de la Xiaomi era să văd cât de bine reușește să răcească chipset-ul Snapdragon 8 Gen 3, după ce anul trecut, Xiaomi 13 Pro a fost singurul telefon care nu reușea să ducă la bun sfârșit testul de stres din 3DMark pe motiv de supraîncălzire. Din păcate, tradiția continuă.
În continuare, flagship-urile Xiaomi sunt singurele pe care am văzut acest mesaj de supraîncălzire în timpul testelor de stres 3DMark, în oricare profil de performanță selectat, ceea ce mă face să nu pot recomanda telefonul pentru gaming pe perioade lungi. De fapt, nici nu ai putea să îl ții în mână, întrucât temperatura sa în astfel de stres depășește limitele „normale”. Sigur, sunt puține jocuri care pot stresa telefonul la fel de mult precum testele 3DMark, Call of Duty, Asphalt 9 sau Warzone ar trebui să fie OK, chiar și pe perioade mai lungi. Genshin Impact pe detalii înalte… probabil că nu. Din fericire, nu este un telefon de gaming, dar la cât costă, te-ai aștepta să poată ține în frâu un procesor pe care îl folosesc zeci de alți producători.
În toate celelalte teste, în afară de gaming, Xiaomi 14 Ultra obține însă scoruri mari: peste 2 milioane de puncte în AnTuTU, scor bun, dar nu cel mai bun în GeekBench și ceva mai puțin decât Galaxy S24 Ultra în PCMark. În utilizare generală, telefonul este foarte plăcut, răspunde rapid la comenzi, dar trebuie să te împaci cu Hyper OS, interfața care înlocuiește MIUI.
HyperOS, un pas în direcția bună, dar tot în umbra MIUI, cu bloatware nedorit și interfață inspirată de iOS
Acesta este primul telefon Xiaomi noul Hyper OS pe care pun mâna, și, trebuie să recunosc că primele impresii sunt aproape pozitive. Nu s-au schimbat foarte multe față de MIUI 14 de anul trecut, cel puțin la suprafață, însă mi se pare că animațiile și fluiditatea interfeței au fost îmbunătățite. Desigur, odată cu Hyper OS, Xiaomi pare că copiază interfața iOS mai mult ca niciodată, cu butoane și funcții aproape identice. Dar Xiaomi nu este Apple și demonstrează asta cu butoane puse în locuri greu accesibile, sau sub alte butoane, Aceste probleme ar trebui rezolvate cât mai repede. Ca utilizator zilnic de iOS, pot spune că mă simt relativ confortabil pe Hyper OS, dar nu pot să nu taxez puțin Xiaomi pentru că nu prea are idei originale la acest capitol.
Până și ecranul de pornire poate fi personalizat în moduri similare cu cele de pe iPhone, cu fundaluri cu adâncime, ceasuri cu diverse design-uri și culori și posibilitatea de a salva mai multe fundaluri preferate. Sunt multe opțiuni de personalizare a experienței de utilizare pe Xiaomi, mai multe decât pe iPhone, dar uneori și experiența este una ceva mai neplăcută. De exemplu, implicit, atunci când glisezi din partea de jos a ecranului, apare un meniu de recomandări de pe YouTube cu cele mai populare clipuri din românia, care sunt, desigur, majoritatea manele. Ciudată alegere pentru o funcție implicită din sistemul de operare, zic eu.
Și mai e un aspect la care speram să văd îmbunătățiri odată cu trecerea la HyperOS: bloatware-ul. Chiar dacă nu este la fel de grav ca pe modelele Xiaomi mai ieftine, tot văd o groază de aplicații preinstalate, pe lângă cele de la Xiaomi și Google. De altfel, nu este clar de ce Xiaomi mai instalează aplicațiile sale precum un Mi Browser când oricum setează ca implicit Chrome, sau aplicația Share Me de transfer între telefoane, când toate modelele Android au acum QuickShare între ele. De asemenea, pentru un telefon de peste 1.500 de euro, nu prea mai merge argumentul cu subvenționarea prețului cu aplicații preinstalate de la Amazon, Facebook, TikTok, LinkedIn, Spotify, AliExpress sau Booking. Toate acestea vin preinstalate. Să zicem că Netflix este necesar pentru certificarea HDR, dar restul nu prea ar trebui să existe pe dispozitive premium.
Din păcate, nu pot comenta prea mult despre capitolul autonomie pentru că am avut la dispoziție telefonul prea puțin timp pentru a-l putea folosi normal, în afara testelor de performanță și de camere. Cert este că varianta pe care am primit-o la test a fost echipată cu un acumulator de 5.300 mAh, chiar dacă anumite site-uri, precum GSM Arena raportează 5.000 mAh pe varianta internațională. Încărcarea este foarte rapidă fiind necesare doar 30 de minute pentru o încărcare completă cu încărcătorul de 90W. Avem și încărcare rapidă pe wireless, dar fără un încărcător compatibil de la Xiaomi, am putut testa doar încărcare Qi standard, la 15W deci… lent. Aș estima, din ce am văzut în cele câteva zile de test că Xiaomi 14 Ultra ar putea fi un telefon de două zile pe un profil mai modest de performanță, precum cel balansat care vine implicit, și cu ecranul setat la Full HD. Pe profilul de performanță înaltă și rezoluție QHD mă aștept la o zi completă sau puțin peste. Not great, not terrible, aș spune.
Photography Kit transformă 14 Ultra într-o cameră foto compactă
Nu aș vrea să trecem la camere înainte să discutăm și despre faptul că Xiaomi vinde un pachet separat de accesorii, dedicat pentru modelul 14 Ultra. Photography Kit include o husă, un grip de cameră cu butoane fizice, două inele metalice pentru a decora zona din jurul camerei, un șnur și un adaptor pentru filtre pentru obiective foto. Deși este un pachet inedit, aș spune că husa nu mi se pare de o calitate tocmai premium, care să justifice prețul de 800 lei al pachetului.
Husa păstrează textura de piele de pe spate, însă este construită complet dintr-un plastic care încearcă să imite metalul și aspectul de cameră foto, dar se simte destul de… plasticos. De asemenea, inelele cosmetice de metal nu stau foarte fixe acolo și au un soi de „joc”. De aceea, recomand utilizarea inelului cu filet pentru filtre, care stă mai bine fixat acolo. Uneori însă, schimbarea acestor inele nu este foarte simplă. Am reușit să blochez sistemul de prindere de câteva ori și, analizând acea zonă, cred că piesele în mișcare din plastic vor ceda în timp, poate chiar într-un timp scurt.
Grip-ul este, în schimb, foarte bine construit, dar poate fi folosit exclusiv alături de această husă, fiind ca o completare a ei. Acesta are butoane pentru declanșare și înregistrare video, un slider pentru zoom și o rotiță, imitând astfel de butoane de pe camere foto compacte. Grip-ul se conectează prin USB-C la telefon și include și servește și drept powerbank. Pentru a evita accidentele, grip-ul se blochează pe husă cu un sistem special pentru asta. Există și setări software dedicate pentru acesta, putând seta ce controlează butoanele fizice. Poți avea control pentru diafragmă pe rotiță, sau ISO, sau timpul de expunere, și poți controla dacă zoom-ul să fie unul progresiv sau să facă trecerea între lentilele telefonului.
Xiaomi 14 Ultra are unul dintre cele mai „complete” și mai performante sisteme de cameră din piață
Atunci toate elementele sunt la un loc, Xiaomi 14 Ultra seamănă mai puțin cu un smartphone și mai mult cu o cameră foto compactă, una echipată cu nu mai puțin de patru camere de 50 de megapixeli pe spate și una de 32 de megapixeli pe partea din față.
Da, ați auzit bine. De la ultrawide, la wide și cele două zoom-uri, 3.2x și 5x, toate sunt echipate cu senzori de 50 de megapixeli de la Sony. Dar asta era valabil și pe Xiaomi 13 Ultra de anul trecut. De fapt, la nivel de specificații, sistemul de camere nu a primit upgrade-uri de la un an la altul. Având însă în vedere că 13 Ultra nu a venit în Europa, aceasta este prima dată când am ocazia să îl testez.
Avem un senzor principal este de 1”, comparabil cu ceea ce vedem pe camera foto compacte, cu diafragmă variabilă între f/1.6 și 4.0. Restul senzorilor sunt mai mici, dar în continuare foarte capabili, așa cum vom vedea în continuare. În afară de ultrawide, toate celelalte camere sunt și stabilizate optic. Acest lucru vine însă și cu un efect nedorit: telefonul… zăngăne constant. Având trei lentile stabilizate, la orice mișcare mai bruscă, telefonul va scoate sunete cauzate de aceste mișcări interne. Deși acesta este unul dintre cele mai avansate sisteme foto de pe un smartphone de până acum, acel sunet mi-a dat senzația de… „ieftin”, de construcție nu tocmai premium, în ton cu restul dispozitivului. Cu siguranță însă, Xiaomi nu a avut de ales și cam acestea sunt limitele tehnologiei din prezent la acest capitol.
Am folosit telefonul exclusiv cu Photography Kit pentru teste și, trebuie să recunosc faptul că nu mai sunt obișnuit să realizez fotografii în acest fel. Parcă tot mai simplu era să merg cu degetul pe ecran pentru declanșare. Trecerea de pe o cameră pe alta cu slider-ul de zoom este însă confortabilă și am mi-a plăcut să pot apăsa jumătate de cursă pe declanșatorul fizic să văd unde focalizează automat. Nu mi-a plăcut însă inconsistența aplicației de cameră. De exemplu, dacă ești în modul foto și apeși pe butonul de înregistrare video, aceasta trece automat la înregistrare video. Dacă ești însă în înregistrare video și apeși pe declanșatorul de fotografii, acesta tot pornește înregistrarea.
Dar destul despre asta, hai să vorbim despre fotografii. La acest capitol, sunt plăcut impresionat de capabilitățile lui Xiaomi 14 Ultra, cel puțin pe timp de zi. Camera ultrawide este cea mai „slabă” dintre toate, probabil din cauza obiectivului, întrucât senzorul este la fel ca pe zoom-uri. Pe ultrawide am observat o tendință de supraexpunere, dar nimic grav. Este un ultrawide de flagship, ceea ce nu spune multe, întrucât nici alte telefoane de top nu au camere foarte bune pe această focală. Măcar rezoluția înaltă asigură păstrarea detaliilor la un nivel înalt.
Camera principală este însă excelentă, ceva ce era de așteptat de la o cameră cu senzor de 1”, cel mai mare din industria de telefoane. Fotografiile sunt detaliate, corect expuse și au, într-adevăr, caracteristici Leica. Eu am ales profilul Leica Natural pentru captură și nu am fost dezamăgit. Desigur, aceste imagini au un contrast mai pronunțat decât vedem pe alte telefoane și pierzi niște detalii în umbre, dar caracterul imaginii, detaliile și în special culorile mi se par excelente în toate situațiile. În continuare, din anumite puncte de vedere sunt niște fotografii de pe telefon, dar pe 14 Ultra au și puțin caracter, ceva ce rareori vedem pe smartphone-uri.
Fotografii pe timp de zi (în ordine 0.5x, 1x, 2x, 3.2x, 5x)
Avem și trei trepte de zoom, un 2x realizat prin crop pe senzorul principal, decent, cu detalii bune și fără probleme de procesare. Nu sunt la fel de calitative precum la 1x, dar se apropie destul de mult. Zoom 3.2x și 5x au calitate similară, fiind realizate cu senzori identici imaginile sunt foarte curate, puțin cam întunecate uneori, pentru gusturile mele, dar par că păstrează destul de bine atmosfera naturală. Xiaomi 14 Ultra este unul dintre puținele telefoane căruia nu prea am ce să îi reproșez la capitolul fotografie pe timp de zi.
Macro
S-ar putea însă ca acesta să fie unul dintre cele mai bune, dacă nu chiar cel mai bun, la fotografie macro și la portrete. Modul Super Macro reușește ceva ce rareori reușesc să fotografiez pe telefoane: plante sau flori de la apropiere foarte mare, cu un bokeh excelent și focalizare perfectă. Am încercat să realizez fotografii similare macro cu iPhone 15 Pro Max și Galaxy S24 Ultra în paralel cu Xiaomi 14 Ultra și rezultatele pur și simplu nu sunt din aceeași ligă. Dacă nu v-ați prins, urmează un comparativ între cele trei telefoane. Abonați-vă la canal pentru a-l vedea atunci când apare.
Portret/Selfie
La capitolul portret, pe toate focalele, avem detalii excelente, tonuri de culoare naturale, un contrast foarte plăcut și decupaj al subiectului aproape perfect. Chiar m-am chinuit să găsesc defecte, dar m-am dat bătut. Iar bokeh-ul este unul natural. Chiar ai putea confunda aceste imagini cu unele realizate cu o cameră foto compactă, precum una din seria Sony RX100, cu senzor similar.
Fotografii pe timp de noapte (în ordine 0.5x, 1x, 3.2x, 5x)
Pare că am fost cam pozitiv nu? Ei bine, pe timp de noapte am sesizat și lucruri mai puțin bune, dar nu groaznice. Așa cum era de așteptat, ultrawide-ul nu face față prea bine noaptea și pierde detalii, iar intervalul dinamic este mic, pierzând detaliile din umbre. Imaginile sunt ceva mai zgomotoase și cam… soft pe această cameră. Mi-a plăcut că păstrează însă atmosfera reală, fără să lumineze prea mult cadrul.
Camera principală este însă una dintre cele care fac fotografii extrem de realiste pe timp de noapte. Și face asta fără să piardă detalii, sau să ilumineze excesiv cadrul. Contrastul plăcut se păstrează și aici, avem și detalii în umbre, ce să mai, este greu de găsit ceva de care să mă plâng. Doar camerele cu zoom își arată limitările, cam în același mod în care vedem pe ultrawide: aspect soft ceva zgomot de imagine, în special pe 5x, și, de multe ori întoarcerea la camera principală pentru zoom nocturn, pentru rezultate… neplăcute. Ceva ce mi-a sărit în ochi este însă inconsistența de balans de alb între camere, pe timp de noapte, ceva ce nu am văzut pe timp de zi, de exemplu. Aici, algoritmii de procesare ar trebui îmbunătățiți.
Portret/Selfie nocturn
Și portretele pe timp de noapte sunt decente, doar că au o tentă roșiatică nenaturală. Având în vedere că stâlpii de iluminare sunt mai degrabă galbeni, nu înțeleg de ce a compensat cu roșu și magenta. Am fost însă plăcut impresionat de decupajul pe timp de noapte în modul portret.
Pe de altă parte, camera frontală este foarte bună, atât timp cât NU folosești modul portret. Nu știu exact de ce, dar se pare că se folosește o procesare complet diferită și efecte bokeh complet nenaturale pe modul selfie. Noaptea însă, camera frontală pare că pierde culori, fiind cam desaturată, dar și detalii, probabil din cauza unui noise reduction agresiv.
Mai avem de vorbit doar despre filmare. Stabilizarea pe timp de zi este foarte bună, iar calitatea imaginii decentă, dar nu grozavă. Am văzut și filmări cu telefonul mai bune, chiar și pe Android. Modul de stabilizare electronică este însă dezamăgitor, cu o calitate slabă a imaginii și rezoluție doar 1080p. Pentru un flagship de nivelul acesta, mă așteptam măcar la QHD și un codec mai performant. Filmarea pe timp de noapte este însă slăbuță, cu artefacte deranjante la mișcare și filmări zgomotoase pe camera principală. Aveți mostre în varianta video a review-ului.
Xiaomi este însă unul dintre puținele branduri care oferă pe Android filmare în format LOG, care poate fi apoi colorizat pentru a păstra mai mult detaliu și pentru libertate creativă. Rezultatele sunt bune, și poți obține culori mai plăcute decât ceea ce înregistrează telefonul în mod normal. Ar mai fi necesar un format ceva mai profesional, așa cum vedem la iPhone cu ProRes, pe lângă opțiunile H264 și H265 din prezent.
Filmare în LOG alături de stabilizarea foarte bună și un filtru ND, poate transforma acest telefon într-unul foarte bun pentru filmări, poate cel mai potrivit pentru asta de pe platforma Android, atât timp cât ai lumină naturală. Desigur, poți obține rezultate similare și pe alte dispozitive, dar este mult mai ușor cu Xiaomi, având la dispoziție un inel de 67mm pentru atașarea de filtre.
Pentru cine este Xiaomi 14 Ultra?
Acum că am discutat despre toate acestea, hai să tragem și o concluzie? Care este treaba cu Xiaomi 14 Ultra, de ce există și cui i se adresează? Aș zice că acesta este mai degrabă o demonstrație tehnologică pentru Xiaomi decât un produs de la care compania are așteptări comerciale mari. Xiaomi nu pare să învețe din greșelile trecutului și asta duce la o experiență mai puțin premium decât sugerează prețul de 7.500 de lei al lui Xiaomi 14 Ultra. În ciuda specificațiilor de top și camerelor ultra avansate, acest model tot nu reușește să scape de „blestemul” supraîncălzirii și de o experiență software inferioară altor dispozitive din piață. Așa cum am zis anterior, Hyper OS este un pas în direcția bună, dar este în continuare sub umbra MIUI, cu interfață copiată de la Apple. Cu mici actualizări software și poate o optimizare la nivelul puterii procesorului, pentru a nu se mai supraîncălzi, acesta ar putea fi un telefon cu adevărat extraordinar.
