Cu GeForce RTX 5090 Laptop, cel mai performant GPU portabil de la NVIDIA, ne-am lămurit deja. L-am testat în trei implementări, în laptop-uri de diverse dimensiuni și cu sisteme de răcire adaptate la necesități, iar în toate situațiile, acel GPU s-a comportat excelent. A venit însă momentul să vedem ce poate să facă și noul GeForce RTX 5080 în varianta sa pentru laptop-uri, într-o implementare Lenovo Legion Pro 7, și am ales pentru testare, pe lângă benchmark-urile obișnuite și trei jocuri pe care să le aprofundăm, în care putem vedea în acțiune toate capabilitățile noii arhitecturi Blackwell.
Lenovo Legion Pro 7
Înainte să ajungem la gaming efectiv, este important să știm cu ce avem de a face. Lenovo Legion Pro 7 are la bază o configurație înaltă, care ar trebui să nu fie pusă în dificultate de niciun joc video sau aplicație de productivitate. Vorbim despre un procesor cu 24 de nuclee Intel Core Ultra 9 275HX, GPU GeForce RTX 5080 Laptop de la NVIDIA, cu 16 GB GDDR7, 32 GB memorie DDR5-6400 în dual channel (2 slot-uri fizice), un SSD Samsung de 1 TB pe PCI-Express 5.0, unul dintre cele mai rapide pe care le-am văzut până acum pe un laptop, și un excelent ecran OLED de 16” calibrat din fabrică, cu rezoluție QHD pe format 16:10, refresh rate la 240 Hz și certificare HDR TrueBlack 1000 și Dolby Vision.
Așa cum ne-am obișnuit pe laptop-urile Lenovo Legion, avem parte de o construcție solidă din aluminiu, cu un design simplu pe toate părțile, și destule port-uri de conectivitate. Față de modelele Legion Pro din gama „i”, care pun o parte din conectică pe spate, Lenovo Legion Pro 7 are toate port-urile pe laterale. Măcar nu prea îi lipsește nimic, în afară de un slot de card-uri SD: avem două port-uri USB-A 3.2 Gen 1 de 5 Gbps, un jack de căști, Ethernet de 2,5 Gbps și un buton fizic pentru oprirea webcam-ului pe dreapta, și două port-uri USB-C (Unul 3.2 Gen 2 de 10 Gbps și unul USB4, compatibil și cu Thunderbolt 4), un HDMI 2.1, încă un USB-A 3.2 Gen 2 de 10 Gbps și conectorul reversibil de alimentare pe stânga. La capitolul wireless avem Wi-Fi 7 și Bluetooth 5.4, deja standard pe cam toate computerele high-end din piață.
Design-ul simplu este completat de iluminare RGB, care poate fi dezactivată, la nevoie. Avem Logo-ul Legion iluminat pe capacul ecranului, tastatura cu numpad iluminată complet, dar și două zone de iluminare ambientală, pe partea din față și pe cea din spate a laptop-ului. Jocurile de lumini pot fi configurate din aplicația Legion Space, cea care permite și configurarea profilurilor de performanță.
În termeni de portabilitate, avem de a face cu un laptop de 2,5kg. Este greu în comparație cu un ultrabook, dar nu este cel mai greu dintre cele de gaming testate în ultima vreme. Acesta vine alături de un adaptor de priză de 400W, și el destul de mare. În realitate nu vei avea nevoie niciodată de atâta putere pe acest laptop, întrucât procesorul este poate atinge 160W în Turbo și doar pe perioade scurte, în timp ce GPU-ul GeForce RTX 5080 Laptop este configurat cu un TGP de 175W, la fel cum am întâlnit și pe laptop-urile cu RTX 5090. Este bine însă că există un buffer până la limita maximă.
GeForce RTX 5080 Laptop
Pe un laptop de gaming, cel mai important este cipul grafic, iar noul GeForce RTX 5080 Laptop de la NVIDIA este realizat pentru a aduce un balans între performanță de top în toate situațiile, dar și un preț ceva mai accesibil. Laptop-urile cu RTX 5090 pot fi foarte scumpe și sunt create atât pentru gaming, cât și pentru cei care au nevoie de un cip capabil să realizeze sarcini AI avansate pe un computer mobil. Și GeForce RTX 5080 Laptop este foarte performant, așa cum vom vedea în teste, dar acesta pare mai degrabă echipat pentru gaming în primul rând.
Avem de a face cu un cip pe arhitectură Blackwell cu 7680 nuclee CUDA, cu frecvențe între 1.500 și 2287 MHz, 16 GB memorie GDDR7 cu lățime de bandă 896 GB/s și nuclee Tensor care pot asigura până la 1334 AI TOPs. Vorbim despre o diferență de performanță AI de cam 2 treimi din ceea ce poate face RTX 5090 Laptop, cu 2/3 din nucleele CUDA și 2/3 din memoria video disponibilă. Comparativ cu un GPU de desktop, RTX 5080 Laptop se situează undeva în zona dintre RTX 5070 și RTX 5070 Ti, cu mențiunea că avem de a face cu un cip mult mai eficient energetic (175W vs 250/300W).
Toată generația de GPU-uri Blackwell (RTX 50) permite însă accesul la aceleași capabilități în gaming. Vorbim despre DLSS4, noua generație de upscaler cu AI, o nouă generație de nuclee RT, cu 40% mai performante decât pe generația Ada Lovelace și Reflex 2, o tehnologie care scade latența în gaming, în special atunci când activezi noile opțiuni Multi Frame Generation.
Pentru a vorbi despre aceste tehnologii, am ales trei jocuri care le includ pe toate. Avem noul Doom: The Dark Ages, deja clasicul Cyberpunk 2077 și, desigur Black Myth: Wukong, unul dintre cele mai pretențioase jocuri disponible la momentul actual. Le-am setat pe toate pe profilurile maxime de performanță, cu cele mai înalte setări pentru ray tracing (Full Ray Tracing/Path Tracing acolo unde există) și le-am rulat în rezoluția nativă a laptop-ului, 2.560 x 1.600 pixeli.
Trei jocuri testate cu DLSS4, Reflex și Frame Generation
Doom The Dark Ages
Pentru Doom The Dark Ages am ales nivelul The Siege Part 1, secvența de la început care are loc în prima zonă deschisă a jocului. Aici totul este împins la maximum, iar asta se vede în statisticile de performanță. Folosind doar TAA, fără rezoluție dinamică, pe profilul de performanță Ultra Nightmare, Doom The Dark Ages oferă o perfromanță respectabilă de 76 FPS cu o latență de 46,6 ms pentru întregul sistem. Asta înseamnă că de la momentul procesării unui frame pe GPU, acesta este afișat în 46,6 milisecunde pe ecran. Cu cât latența este mai mică, cu atât fiecare apăsare de buton este înregistrată mai repede de joc, asigurând o experiență de joc cât mai fluidă.
Aici intră Reflex în ecuație. NVIDIA oferă două opțiuni Reflex: standard și boost, iar producătorii jocurilor pot alege pe care să o folosească (sau pe amândouă). Reflex elimină din latența sistemului, prioritizând procesarea jocului, nu sarcinile din fundal. Simpla activare a Reflex, fără alte optimizări de setări, scade latența cu 5-6 milisecunde, în timp ce activarea modului Boost duce lantența la doar 32 ms, o reducere de aproape 30% față de Reflex Off.
Totuși, suntem tot în zona de 76-77 FPS, performanță foarte bună și fluidă, dar mult sub capabilitățile ecranului acestui laptop, care poate afișa la 240 Hz. Următorul pas în creșterea performanței este DLSS4. Deja, această tehnologie a ajuns la maturitate, și există puține motive să nu o activezi, întrucât asigură un aport garantat de performanță în oricare joc în care este disponibilă.
DLSS reduce rezoluția internă la care este afișat jocul, scăzând astfel efortul de pe GPU, ceea ce înseamnă că pot fi redate mai multe cadre pe secundă, mai repede cu puterea pe care o ai la dispoziție. Apoi, folosind un model de inteligență artificială în timp real, care rulează pe nucleele Tensor, imaginea la rezoluție scăzută este adusă înapoi la rezoluția nativă a monitorului. Față de DLSS 2 și 3, care rulau pe un model AI „convoluțional”, DLSS4 adoptă un model „Transformator”, mult mai avansat, mai performant și ceva mai solicitant cu hardware-ul. De aceea, GPU-urile Blackwell, care vin cu un aport aproape dublu de performanță AI față de generația anterioară, pot oferi cea mai bună performanță, inclusiv cu DLSS activ.
În cazul de față, avem un aport de performanță important, de 30 FPS, de la 77 la 107, fără să crească și latența sistemului, care rămâne pe la 32 ms. Din fericire, nu ni s-au terminat „pârghiile” pentru a crește și mai mult performanța. Următorul pas este activarea Multi Frame Generation, o altă componentă nouă din DLSS4, disponibilă doar pe seria RTX 50.
Frame Generation folosește tot AI pentru a umple „golul” dintre două cadre procesate pe GPU. Aceste cadre folosesc vectori de mișcare și rețele neurale antrenate special pentru asta pentru a identifica mișcarea din cadru și pentru a crea o imagine care să asigure că redarea este corectă și fluidă. Am văzut generare de cadre „2X” pe generația RTX 40, care putea în majoritatea situațiilor să dubleze framerate-ul afișat prin inserarea unui cadru generat cu AI între două cadre realizate pe GPU.
Odată cu DLSS4 pe RTX 50 apare Multi Frame Generation care permite afișarea a două sau chiar trei cadre cu AI între două cadre de pe GPU. Logica ar spune că inserarea de cadre cu AI ar trebui să crească latența, și astfel să ducă la senzația unui gameplay mai puțin fluid din punct de vedere al controlului, însă realitatea este că Reflex se ocupă de asta pentru a preîntâmpina latența extra. De altfel, Frame Generation este strâns legat de Reflex, iar ambele setări se activeazză împreună, automat, în majoritatea jocurilor.
În cazul de față, cu Multi Frame Generation 2X ajungem la 168 de cadre pe secundă și latență de 31,3 ms. Practic, nu vedem nicio penalizare de latență, dar un aport de 60% de cadre afișate și un pas mai aproape de limitele display-ului. Dacă creștem la 3X, deja suntem în zona „optimă” pentru un ecran de 240 Hz, cu 221 FPS și latență de 32,2 ms. Intern, jocul rulează tot la framerate-ul de bază de 70 și ceva de cadre. Putem însă împinge și până la 4X, moment în care ajungem la 270 de cadre pe secundă, aș zice „overkill” pentru cazul de față. Latența crește puțin la 36,3 ms, probabil din cauză că și framerate-ul de bază de cadre pe GPU scade sub 70 FPS intern.
Experiența de joc este chiar impresionantă și chiar nu simți că framerate-ul ridicat este atins prin trucuri AI precum upscaling și generare de cadre cu DLSS. Am observat o mică degradare a rezoluției între TAA și activarea DLSS, dar numai pe elemente din depărtare. Dar nu este un sacrificiu mare și nici nu ai observa asta într-un joc cu acțiune atât de rapidă. Eu zic că merită chiar și pentru performanța de peste 100 FPS, la fel cum merită și generarea de cadre dacă ai un display cu refresh rate foarte înalt.
Black Myth: Wukong
Doom The Dark Ages nu are încă o opțiune de Path Tracing, sau Full Ray Tracing, dar Black Myth: Wukong are, iar asta se vede în performanța brută. Full Ray Tracing pe setarea Very High înseamnă că toată iluminarea, umbrele și reflexiile sunt realizate folosind raze simulate de lumină. Acestea taxează foarte mult un GPU, chiar și unul cu nuclee dedicate pentru Ray Tracing precum GeForce RTX 5080 Laptop.
Se vede că studioul Game Science a luat asta în calcul încă de la început, jocul fiind conceput pentru a fi jucat cu opțiunile de ray tracing și DLSS împreună, și chiar și cu Frame Generation.
De la un framerate de bază de 25 FPS și 168ms latență, valori care fac acest joc imposibil de jucat confortabil, simpla activare a Reflex scade latența la jumătate, la 75ms. Asta înseamnă că deși framerate-ul este încă scăzut, jocul răspunde mai rapid la comenzi. Apoi am adăugat DLSS pe Balanced (61% render resolution), care deja aduce acest joc la un nivel respectabil de 56 FPS cu 43 ms latență. Aș zice că în acest mod, avem parte de o experiență de joc mai bună decât pe PlayStation 5, de exemplu, unde jocul se chinuie să atingă 60 FPS chiar și cu frame generation activ.
Dar pentru că și acesta este unul dintre jocurile cu Multi Frame Generation integrat, putem crește și mai mult fluiditatea. Cu MFG 2X, urcăm la 99 cadre pe secundă și 50ms latență, cu 3X la 142 FPS cu 52 ms latență și atunci când activăm MFG 4X ajungem la 54 ms latență și 182 de cadre pe secundă. Aceste valori pot fluctua în funcție de ceea ce se întâmplă pe ecran, desigur. Important este că jocul se simte foarte bine pe oricare dintre aceste setări.
Cyberpunk 2077
În cele din urmă avem Cyberpunk 2077, cu profilul Ray Tracing Overdrive. Pe rezoluția nativă, pornim de valoari similare cu Wukong: 25 FPS cu 178 ms latență, o experiență greu de jucat. Activarea Reflex scade latența la jumătate, la 82 ms, dar Boost-ul nu mai face o diferență atât de mare, scăzând doar până la 77ms.
Activarea DLSS pe profilul Balanced crește FPS-ul la 56, fără să afecteze latența. Impresionant este însă ce se întâmplă atunci când activezi Frame Generation. Pe 2X, framerate-ul se dublează direct, la 99 FPS, în timp ce latența scade la 49,3ms. Practic, atunci când activezi Frame Generation, jocul se și simte mai fluid în control, nu doar în cadrele afișate pe ecran.
Generarea de cadre este liniară în Cyberpunk, astfel, trecerea pe MFG 3X crește framerate-ul la 147 FPS, cu latență tot în jurul 50 ms, în timp ce abia MFG 4X nu mai crește la fel de mult framerate-u, dar il urcă totuși la 185 FPS cu 56 ms latență. Calitatea imaginii rămâne constantă, Cyberpunk având la rândul său DLSS4 cu model Transformer integrat.
Legion Pro 7 în teste gaming și productivitate
Dar acestea sunt doar cele trei jocuri pe care le-am selectat pentru a demonstra aceste tehnologii. Performanța oferită de GeForce RTX 5080 este mai mult decât respectabilă. Lenovo a reușit ceva ce nu credeam că voi vedea prea curând, optimizând sistemul de răcire pe Legion Pro 7 atât de bine încât de multe ori acest laptop se apropie de performanța unui RTX 5090 Laptop.
Gaming QHD
Am realizat teste pe întreaga selecție de 12 titluri testate anterior, atât în QHD, cât și în 4K. Ce-i drept, în 4K Legion Pro 7 rămâne în urmă mai mult, dar în QHD se ține bine în rând cu restul modelelor testate.
Gaming 4K
Testele de performanță de productivitate arată că procesorul Intel Core 9 Ultra se comportă la fel de bine precum pe alte modele, dar SSD-ul Samsung este ceva ce nu am văzut până acum. Fără să fie vorba despre un sistem cu SSD-uri în RAID0, avem de a face cu viteze de transfer de până la 13 GB/s. Probabil că nu vom avea nevoie în gaming de astfel de viteze prea curând, dar astfel de valori vor ajuta cu siguranță în productivitate și AI. Desigur, pentru sarcini AI recomand în continuare un model cu RTX 5090 Laptop. Nu doar că are nuclee Tensor mai multe și mai performante, dar are și 8 GB în plus de memorie, ceva extrem de important în acest domeniu.
Benchmarks
Temperaturi și răcire
Atunci când vine vorba despre temperaturi, totul are un cost. Performanța de top pe ceva portabil aduce de la sine posibilitatea de a atinge limitele termice impuse de producătorul componentelor. Astfel, procesorul atunci când este stresat la maximum atinge 95 grade. Este cumva în grafic pentru un Intel din această generație. În cazul GPU-ului vedem până la 77 de grade în gameplay atunci când jocurile rulează la cele mai înalte setări. Am fost impresionat să văd însă că sistemul de răcire nu deranjează sonor nici la maximum. Laptop-ul are fante mari de aerisire în spate, și în partea de jos, asigurând un flux de aer bun, care ajunge rapid la componentele care au nevoie de el.
