De ce este DLSS 4 atât de important pentru NVIDIA?

Odată cu lansarea de la început de an a plăcilor video NVIDIA GeForce RTX 50 am primit și cea mai nouă versiune de DLSS. Iar dacă versiunea a treia a introdus Frame Generation și-a făcut gamingul cu framerate-uri mari posibil chiar și pe laptopuri, DLSS 4 cu al său Multi Frame Generation ne deschide și mai multe posibilități. Așa că astăzi duc mai departe seria de materiale explicative și ne afundăm puțin în culisele noii tehnologii pentru a vedea cum funcționează. Am făcut asta și cu DLSS 3.5, deci vă recomand să citiți acel material înainte.

Pe foarte scurt, DLSS este o tehnologie powered by AI prin care plăcile grafice NVIDIA GeForce RTX pot scala jocurile la rezoluții mici, ca să le fie mai ușor să mențină framerate-uri mari, ca mai apoi acele imagini să fie aduse la rezoluția monitorului tău de inteligența artificială sub forma unei rețele neuronale. Iar partea cea mai tare este că pe măsură ce o folosim mai mult, această tehnologie continuă se se dezvolte, iar rețeaua din spate învață chestii noi.

Ca să fac lucrurile și mai interesante, testele le-am realizat pe un Razer Blade 16 dotat cu NVIDIA GeForce RTX 5090 Laptop. Este vorba despre fix același model despre care v-a vorbit și Cătălin în recenzia dedicată. De ce am preferat un laptop peste un desktop? Pentru că mi se pare mai impresionant să înghesui toată tehnologia asta într-un sistem portabil pe care-l poți arunca în ghiozdan și să-l iei oriunde.

Ce este DLSS 4?

DLSS 4 nu pune accent doar pe noutăți, ci aprofundează tehnologiile deja integrate în el și le duce la un nou nivel. Iar îmbunătățirile încep de cât se poate de jos. Dacă până acum DLSS se baza pe o arhitectură AI de tip CNN (convulsional neural network), odată cu DLSS 4 s-a făcut trecerea la un model de tip Transformer. Iar ca să explic ce s-a schimbat fără să mă murdăresc de terminologii la gură, vă pot spune că de acum inteligența artificială din spatele acestor tehnologii știe să analizeze ce se întâmplă pe ecran. În felul acesta, poate intui ce urmează să fie afișat și poate genera și mai multe cadre decât înainte. Nu doar atât, însă calitatea imaginilor a primit și ea un boost, deci numai de bine. Ah da, iar modelul Transformer este disponibil pe toate plăcile GeForce RTX, deci nu ține cont de versiunea de DLSS la care ai acces.

Mai departe avem Frame Generation… pardon, odată cu GeForce RTX 50 îi vom spune Multi Frame Generation. Arhitectura Blackwell din spatele noilor plăci este capabilă să genereze mai multe cadre interpolate, ori false după cum le numesc unii. Iar aceste cadre false sunt introduse în spațiile moarte dintre două cadre generate în mod tradițional, astfel oferindu-ți impresia că totul se mișcă mult mai fluid pe ecran. Ăsta este “ultimata” celor de la NVIDIA și deschide porțile gamingului la rezoluție 4K cu rate mari de refresh.

De notat însă că Multi Frame Generation funcționează cel mai bine acolo unde placa video poate susține un framerate bun. Nu este magie neagră care-ți generează mai multe cadre pe secundă – aia face DLSS-ul.

Tot am adus vorba, haideți să revenim la DLSS 4 și modelul Transformer pentru că acesta nu își face simțită prezența doar pe zona de upscaling. Îmbunătățirile se resimt și pe zona de Ray Reconstruction, o tehnică prin care umbrele, reflexiile și luminile create de ray tracing în timp real ies mult mai detaliate, astfel rămâi prins în lumea jocului fără artefacte și efecte de ghosting.

Modelul Transformer pare să dea rezultate bune și în NVIDIA Super Resolution, tehnologia menită să elimine zgomot și artefacte din imagini, în timp ce le scalează la o rezoluție mai mare decât cea originală pentru a le spori detaliile. Asta poate readuce la viață jocuri vechi cu texturi upscaled, ori să faci jocurile moderne să arate mai bine decât o fac deja, numai că vei avea nevoie de hardware serios.

Și ultima, dar nu cea din urmă unealtă, DLAA. Pe numele complet Deep Learning Anti-Aliasing este una dintre cele mai tari chestii introduse de NVIDIA pe plăcile sale. Nu toată lumea se joacă cu ray tracing iar unii oameni pun mare accent pe calitatea imaginilor. Pentru ei, soluția de anti-aliasing bazată pe AI dă rezultate mult mai bune decât soluțiile clasice precum TAA, FXAA sau MSAA.

DLSS 4 pășește pe terenul de joc

Acum că v-am explicat care ce face și am scăpat de mambo jumbo tech, este timpul să trecem la partea mea preferată și să vedem cum se comportă DLSS 4 în utilizare – adică în gaming. Iar pentru testele de astăzi am pus mâna pe Razer Blade 16 dotat cu GeForce RTX 5090 Laptop.

Scenariul ideal de utilizare pentru DLSS 4 este cu Multi Frame Generation și Ray Reconstruction activate, astfel performanța brută în anumite jocuri poate fi mărită și de opt ori. NVIDIA a exagerat puțin explicația asta pentru a înțelege mai ușor cum funcționează, spunându-ne că 15 din 16 pixeli pot fi generați de această suită de tehnologii powered by AI. Aveți și-un desen mai jos.

Dar vreau să luăm această formulă și s-o punem la încercare pe Razer Blade 16-le nostru aici de față. Și treaba e destul de simplă: luăm Cyberpunk 2077: Phantom Liberty și-l dăm la maxim! Vorbesc despre preset-ul RT: Overdrive la rezoluție 1600p cât poate ecranul ăsta. Scopul meu este să vedem de la ce valoare plecăm cu jocul randat nativ de placa video fără DLSS sau alte ajutoare, și cât de departe putem ajunge odată ce-am activat toate tehnologiile adiționale de la NVIDIA.

Ok, trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al său și să recunosc o chestie. Fără nici un fel de ajutor, o medie de 24 de cadre pe secundă face din Cyberpunk 2077: Phantom Liberty o experiență cu adevărat cinematică. Deci dacă ești ok cu framerate-ul ăsta, ai Path Tracing nativ pe laptop. WOW! Iar cu un mic push de la DLSS pe modul Performance, media sare la 60. Și deja în acest punct mulți oameni ar zice că e de ajuns și s-ar pune pe joacă.

Dar dacă vrei să obții un framerate și mai mare de atât? Poate că ai un Razer din ăsta cu ecran la 240Hz. Păi în cazul ăsta, activezi frumos Multi Frame Generation din meniu și gata: 200 FPS. Iar odată ce-am setat jocul la High, cu tot ce înseamnă Path Tracing activat, am atins și 240FPS în interioare și scene mai goale. Combini asta cu panoul compatibil NVIDIA G-Sync și ai o experiență de gameplay flawless pe un laptop subțire și ușor. Iar dacă asta nu este impresionant, nu știu ce mai este.

Altă chestie interesantă pe care am observat-o a fost consumul VRAM, care a scăzut în timp ce foloseam MFG 4X. Asta se datorează faptului că placa video în sine nu mai randează atât de multe chestii, cadrele interpolate fiind generate de componenta AI a plăcii, nu de GPU. Asta înseamnă că performanța va fi mai bună și pe sistemele cu mai puțin de 16GB VRAM.

Iar toate astea sunt posibile pe un laptop subțire și ușor grație suitei de unelte NVIDIA Max-Q care folosește inteligența artificială pentru a optimiza funcționarea laptopului. Are acces la tot, de la aspecte legate de placa video până la optimizarea procesorului cu care aceasta comunică în mod direct. Astfel durata de viață pe baterie este extinsă, zgomotul este ținut în frâu pe cât posibil și vei avea destulă performanță cât să-ți faci treaba liniștit.

Multiversul NVIDIA nu se rezumă doar la atât

Dacă tot am fluierat în biserică și am pomenit de VRAM, haideți să vă mai spun despre câteva chestii pe care NVIDIA le dezvoltă chiar în timp ce citiți acest articol, care vor ajuta cauza destul de mult. Și denumirea pe care o vom auzi din ce în ce mai des este RTX Neural Shaders. Pe scurt, aceste shadere folosesc componenta AI a plăcii video pentru render în loc de nucleele CUDA, ceea ce se traduce în calitate mai mare a imaginilor, dar cu un impact mai mic asupra componentei hardware. În acest fel va scădea masiv nevoia de memorie pentru jocurile moderne. Și când spun memorie mă refer atât la VRAM, cât și la spațiul de stocare de pe SSD-uri, deoarece aceste shadere AI vor ocupa mai puțin spațiu având metode de compresie net superioare celor folosite în prezent.

Pe scurt, odată ce vor fi introduse la scară largă și vom ști mai multe despre ele, aceste RTX Neural Shaders au potențialul să reducă simțitor memoria folosită, în timp ce imaginile rezultate vor arăta mai bine. Evident, asta se va aplica la început doar jocurilor cu suport oficial, însă peste ceva timp și odată cu implicarea altor companii din industrie, sunt convins că shaderele astea inteligente vor fi parte integrală din viitorul gamingului.

Dar până atunci, NVIDIA a mai lansat o chestie numită Neural Texture Compression și v-am mai povestit despre ea când a apărut știrea. Și aici vorbim tot despre utilizarea inteligenței artificiale în scopul gamerilor, astfel introducând un mod de compresie care ar putea scădea simțitor consumul de memorie video. Știm deja și că funcționează în armonie cu uneltele introduse de Microsoft în ultimele versiuni de DirectX, deci la fel ca și-n cazul shaderelor, chestia asta este doar la început.

Mai avem și NVIDIA Reflex 2 care folosește acum tehnologia Frame Warp și poate reduce latența în jocuri competitive cu până la 75%. Abia aici apare elementul magic deoarece Frame Warp analizează direcția în care miști mouse-ul și efectiv trage de imagine ca să te urmărească, fără să creeze artefacte sau stuttering.

O generație reușită

Privind toate chestiile astea ca un întreg, obținem generația de plăci video NVIDIA GeForce RTX 50. Pe desktop deja știu ce-i poate pielea, având o GeForce RTX 5080 în PC-ul de gaming, iar pe laptopuri m-a impresionat și m-a făcut pentru prima dată să iau în serios platformele mobile ca opțiuni viabile de gaming hardcore.

Dacă ne uităm spre segmentul profesional, în special la meseriile care implică muncă pe calculator, NVIDIA are câte ceva pregătit și aici. Avem, în primul rând, driverele NVIDIA Studio care oferă fel și fel de optimizări pentru o plajă largă de softuri profesionale. Iar în ultimii ani, producătorul a pus mare accent pe capabilitățile AI ale plăcilor sale, astfel noile NVIDIA GeForce RTX 50 vor lucra foarte bine și cu funcțiile bazate pe inteligența artificială din softuri precum DaVinci Resolve sau Premiere Pro.

Evident, toate astea vin cu un preț, iar în cazul NVIDIA acesta este destul de piperat. Dar și asta este în regulă, mai ales că nu te obligă nimeni să cumperi the latest and greatest. Multe dintre tehnologiile astea sunt disponibile și pe generațiile trecute, precum GeForce RTX 40, iar d-alde Reflex sau modelul Transformer continuă să aducă upgrade-uri plăcilor din seriile GeForce RTX 20 și RTX 30 chiar și acum, la șapte ani de la debutul generației RTX. Iar dacă vrei maximul de performanță și acces la toate tehnologiile despre care am vorbit astăzi, laptopurile dotate cu NVIDIA GeForce RTX 50 sunt vârful lanțului trofic în acest moment.

Material realizat cu sprijinul NVIDIA.