Potrivit Reuters, documente interne ale companiei Meta arată că aproximativ 10% din veniturile sale anuale (echivalentul a 16 miliarde de dolari) ar fi obținute din reclame pentru escrocherii, jocuri de noroc ilegale și produse medicale interzise. În ciuda semnalelor de alarmă interne și externe, rețeaua de socializare a continuat să afișeze zilnic până la 15 miliarde de reclame cu „risc ridicat”, potrivit estimărilor făcute de companie la finalul anului 2024.
Documentele, care acoperă perioada 2021–2025, arată că Meta a fost conștientă de amploarea fenomenului și chiar a introdus un sistem prin care percepea tarife mai mari publicitarilor suspectați de fraudă, în loc să-i blocheze imediat. Aceste „penalty bids”, menționate în rapoartele interne, erau menite să descurajeze reclamele înșelătoare, dar au avut și efectul secundar de a crește veniturile companiei.
Reuters notează că Meta ar fi aplicat blocaje automate doar în cazurile unde probabilitatea de fraudă era mai mare de 95%. În rest, advertiserii suspectați erau taxați suplimentar, dar lăsați activi. Într-un răspuns oficial, purtătorul de cuvânt Andy Stone a declarat că documentele „prezintă o imagine distorsionată” și că estimările privind veniturile din reclame ilegale erau „excesive și imprecise”. Totuși, el a confirmat că Meta a câștigat anual aproximativ 7 miliarde de dolari din categoria de reclame considerate „cu risc ridicat”.
Intern, compania a stabilit limite stricte privind cât de mult venit era dispusă să piardă în lupta cu fraudele: doar 0,15% din cifra totală, echivalentul a circa 135 de milioane de dolari în prima jumătate a anului 2025. În același timp, Meta estima amenzi potențiale de până la 1 miliard de dolari pentru nerespectarea reglementărilor privind publicitatea frauduloasă, o sumă considerabil mai mică decât profiturile generate de aceste reclame.
Ancheta dezvăluie și cazuri concrete de abuz, inclusiv reclame care foloseau identități false ale celebrităților, brandurilor de renume sau chiar ale instituțiilor publice. Într-un exemplu, un cont fals care pretindea a fi al premierului Canadei a rulat reclame crypto frauduloase în valoare de 250.000 de dolari. Într-o altă situație, o recrutoare a Forțelor Aeriene Canadiene și-a pierdut accesul la cont, care a fost folosit apoi pentru escrocherii ce au păgubit victime cu zeci de mii de dolari.
Meta susține că a luat măsuri: în ultimele 18 luni ar fi redus cu 58% numărul reclamelor raportate ca frauduloase și ar fi eliminat peste 134 de milioane de conținuturi de acest tip în 2025. Cu toate acestea, documentele interne citate de Reuters arată că până la o treime din fraudele online reușite din SUA implică platformele Meta.
Compania a promis reducerea proporției de venit provenit din reclame frauduloase de la 10,1% în 2024 la 7,3% până la sfârșitul lui 2025 și la 5,8% până în 2027. În prezent, Meta este vizată de anchete din partea autorităților de reglementare din SUA și Marea Britanie, care investighează gradul în care rețeaua a permis proliferarea escrocheriilor online în schimbul profiturilor.