Un studiu realizat de London School of Economics (LSE) în colaborare cu producătorul danez de tehnologie audio Jabra sugerează o transformare profundă în modul în care generațiile viitoare vor comunica la locul de muncă. Cercetătorii susțin că, până în 2030, Generația Alpha (copiii născuți după 2010), nu va mai scrie emailuri, ci va folosi predominant mesaje vocale și interacțiuni bazate pe inteligență artificială.
Raportul arată că tastatura este „pe cale de dispariție”, iar vocea va deveni principalul mod de interacțiune între angajați și angajatori.
Potrivit lui Paul Sephton, director global de comunicare de brand la Jabra, „până când Generația Alpha va intra pe piața muncii, AI-ul va fi complet integrat, iar munca va fi vorbită înainte să fie tastată. Vor vorbi pentru a scrie, apoi vor tasta pentru a rafina,” explică acesta. „Și vor direcționa munca, nu doar o vor redacta. Tastarea va deveni editare, nu gândire. Prima schiță a viitorului va fi rostită. Acesta nu este un viitor îndepărtat. Aceasta este următoarea generație a modului în care vom interacționa cu inteligența artificială generativă. Este alimentată de voce și vine mai repede decât credem.” (via Fortune)
La rândul său, profesorul Michael Muthukrishna de la LSE subliniază că „viitorul muncii nu va fi dominat de o singură inteligență artificială universală, ci de un ecosistem de sisteme specializate, coordonate printr-o interfață care te înțelege cel mai bine”.
În acest scenariu, tastatura devine un instrument de editare, nu de gândire. Ideile vor fi exprimate oral, iar AI-ul le va transforma automat în texte, rapoarte sau mesaje formale.
Cercetarea, desfășurată în cadrul LSE Behavioural Lab for Teaching and Research, a analizat comportamentul a 171 de profesioniști din domenii variate, care au fost invitați să interacționeze cu un model generativ AI prin tastare, voce sau o combinație a celor două. Rezultatele arată că 14% dintre participanți preferă deja comunicarea vocală, ceea ce semnalează un punct de inflexiune în adoptarea tehnologiei.
Mai mult, nivelul de încredere în AI a crescut cu 33% în rândul celor care au folosit vocea, comparativ cu cei care au tastat comenzile. Cercetătorii explică acest fenomen prin percepția mai naturală și colaborativă a interacțiunii vocale, care oferă senzația unui partener de dialog, nu a unei mașini impersonale.
Totuși, studiul a evidențiat și limitele acestui mod de lucru: atunci când sarcinile implicau persuasiune sau rafinament lingvistic, performanța vocală scădea cu aproximativ 20% față de cea bazată pe text. În schimb, vocea s-a dovedit ideală pentru întrebări rapide, generare de idei și activități ce necesită viteză, confirmând rolul acesteia în fluxurile dinamice de lucru.
În teorie, acest model ar putea crește creativitatea și productivitatea. Angajații ar putea dicta idei din mers, fără a fi legați de un birou, iar asistenții virtuali ar prelua sarcinile de transcriere și editare. În plus, cercetătorii consideră că vocea poate îmbunătăți incluziunea. De exemplu, pentru persoane cu mobilitate redusă, care pot lucra mai ușor „vorbind” cu sistemele digitale. Aici apare însă o altă problemă, care i-ar putea exclude pe cei care au impedimente în vorbire sau nu vorbesc nativ o anumită limbă.
Totuși, nu toți experții împărtășesc acest optimism. Fabrice Cavarretta, profesor la ESSEC Business School, avertizează că mesajele vocale nu vor înlocui complet emailurile, întrucât citirea textului rămâne mai rapidă și mai eficientă decât ascultarea audio. „Scanarea unui email e mai practică decât redarea unui mesaj vocal”, explică el. Totuși chiar și cei sceptici, precum Cavarretta spun că cel mai probabil email-urile vor fi scrise vocal cu ajutorul AI, deci se va ajunge la o intersecție între vechi și nou.
De asemenea, profesorul Bertrand Audrins de la EHL Hospitality Business School atrage atenția asupra unui risc major: pierderea urmelor scrise. Atunci când comunici prin voce, dispare dimensiunea de „responsabilitate și trasabilitate” pe care o oferă textul. E greu să revii peste o decizie dacă nu ai o dovadă scrisă.
Un alt dezavantaj semnalat de experți ține de productivitate: mesajele vocale sunt mai greu de arhivat, căutat și revizuit, iar utilizarea lor excesivă poate genera un flux de comunicare haotic. În plus, nu toți angajații se simt confortabil să vorbească în mod constant sau să-și audă propria voce în context profesional.
Raportul „Beyond the Keyboard”, disponibil pe site-ul Jabra, este primul studiu de acest tip care corelează încrederea, performanța și productivitatea în funcție de modul de interacțiune cu AI. Concluzia sa este clară: viitorul interacțiunii cu computerele va fi vocal, iar companiile care se pregătesc încă de acum vor fi cele care vor modela modul în care lucrăm în următorul deceniu.
