Începând cu data de 10 decembrie 2025, peisajul digital din Australia s-a schimbat radical, marcând o premieră legislativă la nivel global. Guvernul a pus în aplicare una dintre cele mai dure legi din lumea democratică, interzicând accesul copiilor sub 16 ani pe marile platforme de socializare. Măsura, adoptată de parlament în 2024, are ca scop declarat protejarea tinerilor de conținutul dăunător, hărțuirea online și manipularea algoritmică, premierul Anthony Albanese declarând că își dorește ca cei mici să redescopere bucuria copilăriei offline, pe terenurile de sport sau în parcuri.
„Lista neagră” și excepțiile
Noua legislație trasează o linie clară între platformele considerate nocive și cele utilitare sau educaționale. Astfel, adolescenții australieni nu își mai pot crea conturi pe giganți precum Facebook, Instagram, Threads, Snapchat, TikTok, X (fostul Twitter), Reddit sau Kick. Autoritatea de reglementare eSafety a stabilit că aceste servicii au ca scop principal interacțiunea socială online, fiind considerate medii cu risc ridicat pentru sănătatea mintală a minorilor.
Totuși, guvernul a lăsat câteva portițe deschise pentru comunicare și educație. Aplicațiile de mesagerie directă precum WhatsApp și Messenger, platformele de gaming cum ar fi Roblox și Steam, precum și instrumentele educaționale precum Google Classroom sau YouTube Kids au fost exceptate de la interdicție. De asemenea, Discord și GitHub rămân accesibile, legea permițând actualizarea acestei liste pe măsură ce serviciile digitale evoluează.
Amenzi uriașe pentru companii, nu pentru utilizatori
Un aspect crucial al legii este direcționarea responsabilității. Părinții și copiii care încalcă regulile nu vor fi sancționați. În schimb, presiunea cade exclusiv pe umerii companiilor de tehnologie, care riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (aproximativ 28 de milioane de euro) dacă nu reușesc să împiedice accesul minorilor. Companiile sunt obligate să ia „măsuri rezonabile” pentru a verifica vârsta utilizatorilor, folosind metode variate, de la solicitarea documentelor de identitate până la estimarea vârstei prin date biometrice sau pe baza comportamentului online.
Impactul global și reacția industriei
Această mișcare legislativă a stârnit un val de interes internațional, guverne din Noua Zeelandă, Danemarca și Singapore, precum și lideri ai Uniunii Europene, monitorizând îndeaproape implementarea legii ca pe un posibil studiu de caz pentru viitoare reglementări. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a menționat deja că Europa ar putea învăța din exemplul australian. Pe de altă parte, giganții tech se opun vehement, argumentând că legea a fost adoptată în grabă și că verificarea vârstei ridică probleme serioase de confidențialitate și securitate a datelor.
Pentru platforme precum TikTok sau Meta, pierderea accesului la segmentul de vârstă 10-15 ani înseamnă imposibilitatea de a monetiza aproximativ 2,5 milioane de utilizatori australieni, dar teama reală este efectul de domino care ar putea duce la adoptarea unor legi similare în piețe mult mai mari. În timp ce susținătorii aplaudă inițiativa ca fiind necesară pentru a combate criza de sănătate mintală în rândul tinerilor, criticii avertizează că interdicția ar putea izola adolescenții de rețelele lor de suport și i-ar putea împinge spre colțuri nereglementate și mai periculoase ale internetului.
