Conform unui studiu Ipsos pentru Asociația Environ (și publicat de Agerpres), românii au o relație complexă cu tehnologia învechită. O majoritate covârșitoare (86% din cei intervievați), alege să păstreze telefoanele mobile vechi prin sertare, refuzând să renunțe la ele. Peste jumătate dintre aceștia dețin două sau trei astfel de dispozitive, în timp ce aproape o treime au ajuns să acumuleze patru sau chiar mai multe.
Studiul a fost realizat online la începutul lunii martie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.000 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani.
Specialiștii definesc acest comportament drept fenomenul „sertarului invizibil”. Acesta reprezintă acumularea constantă a echipamentelor electronice scoase din uz, care nu mai îndeplinesc nicio funcție, dar nici nu ajung în centrele de colectare. Deși grija pentru mediu este o temă dezbătută, acțiunile reale contrazic adesea bunele intenții.
Echipamentele electronice ajung să fie uitate ani la rând în debarale sau sertare. Consumatorii dezvoltă un atașament aparte față de telefoanele mobile, preferând să le păstreze mai degrabă decât alte obiecte similare. Pe lângă smartphone-uri, gospodăriile ascund un adevărat arsenal tehnologic învechit.
Încărcătoarele și cablurile sunt prezente în 74% dintre case, fiind urmate de electrocasnicele mici cu un procent de 44%. Laptopurile și tabletele ocupă 35% din acest spațiu de stocare, iar bateriile se regăsesc în 32% din locuințe. Motivațiile din spatele acestei colecții nedorite sunt destul de variate.
Aproximativ 37% dintre persoane păstrează aparatele cu speranța că le-ar putea folosi cândva în viitor. Un procent similar, de 35%, recunoaște o lipsă de informare privind punctele de colectare, în timp ce 34% așteaptă campanii cu beneficii materiale.
Obiceiuri de consum și ciclul de înlocuire
Generațiile mai tinere, cu venituri peste medie, au dezvoltat un obicei și mai nociv pentru mediul înconjurător. Când un aparat se strică, 36% aleg să îl depoziteze, însă 21% recunosc că l-au aruncat pur și simplu la gunoiul menajer în ultimul an. Achizițiile acestui segment sunt puternic influențate de ecosistemul online.
Patru din zece cumpărători sunt ghidați direct de reclamele și recomandările din rețelele de socializare. Consecința imediată este că șase din zece ajung să regrete cumpărarea unor dispozitive pe care le utilizează extrem de rar. Ciclul de viață al produselor este destul de bine conturat la nivel național.
Telefoanele mobile sunt înlocuite, în medie, o dată la patru ani. Electrocasnicele de mari dimensiuni au o durată de utilizare dublă, fiind schimbate la aproximativ opt ani. Există o diferență interesantă de comportament între sexe atunci când vine vorba de noile achiziții.
Femeile preferă să cumpere un dispozitiv nou doar când cel vechi se defectează complet. Bărbații sunt atrași de tehnologia recentă și fac schimbarea la simpla apariție a noilor funcționalități. Impresia generală, împărtășită de 83% din public, este că electronicele de astăzi sunt mult mai fragile comparativ cu cele fabricate în trecut.
Barierele reparațiilor și lipsa de încredere
Această percepție a fragilității contribuie la un ritm de înlocuire tot mai accelerat. Repararea aparatelor defecte nu mai reprezintă o prioritate pentru consumatorul modern. Doar unul din cinci cetățeni a ales să își repare ultimul dispozitiv stricat. Costul piperat al acestor servicii este principalul obstacol, menționat explicit de 46% dintre cei întrebați. Situația s-ar schimba radical dacă prețul reparației s-ar situa în jurul a 20% din valoarea unui produs nou, condiție în care 70% ar opta pentru reparare. Piața produselor recondiționate se lovește de un nivel ridicat de scepticism.
Jumătate din public refuză complet ideea achiziționării unui astfel de aparat. Teama că dispozitivul se va defecta rapid este motivul principal pentru 46% dintre aceștia. Mai mult, 20% consideră că diferența de preț față de un articol nou este mult prea mică pentru a justifica riscul asumat.
Lipsa de încredere afectează puternic și sistemul general de reciclare a deșeurilor electronice. Doar 30% cred că electronicele predate sunt gestionate corect, în timp ce 46% bănuiesc că acestea sfârșesc la groapa de gunoi. Confuzia este evidentă, aproape jumătate dintre români neputând numi o organizație de profil implicată în reciclare.
O treime dintre ei nu au nicio idee unde pot preda vechiturile electronice din casă. Soluțiile pentru deblocarea acestei situații sunt însă clare și axate pe latura practică. Un voucher de reducere sau un avantaj financiar ar motiva 63% din populație să recicleze.
În același timp, 57% ar prefera preluarea gratuită a aparatelor direct de la domiciliu. Un proces la fel de simplu precum returnarea unui colet ar convinge 92% dintre cetățeni să își predea imediat toate echipamentele inutile.
