Cumpărăturile online din afara UE devin mai scumpe pentru consumatorii români. De la 1 iulie 2026, coletele mici cu valoare sub 150 euro, intrate în Uniunea Europeană în principal prin comerț electronic, sunt vizate de o taxă vamală fixă de 3 euro. Măsura nu se aplică simplu la fiecare colet, ci în funcție de clasificarea tarifară a produselor. Pentru utilizatorii care comandă frecvent produse ieftine de pe platforme din afara UE, diferența poate deveni vizibilă mai ales atunci când produsul în sine costă doar câțiva euro.
Cum se aplică noua taxă pentru cumpărăturile online din afara UE
Potrivit AGERPRES, taxa de 3 euro se aplică pe produs în funcție de clasificarea tarifară, nu de cantitatea comandată. De exemplu, o comandă cu 5 tricouri va primi o taxă de 3 euro, deoarece produsele se află în aceeași categorie tarifară. Dacă aceeași comandă include 3 tricouri și un ceas, taxa urcă la 6 euro, pentru că apar două clasificări tarifare diferite. Este o diferență importantă față de o taxă aplicată mecanic pe valoarea coletului sau pe bucată, dar pentru cumpărător rezultatul rămâne același: costul final crește.
În România, această taxă vine peste taxa logistică de 25 lei pe colet, celebra „taxă Temu”, introdusă la începutul acestui an. În unele cazuri, taxele ar putea chiar să depășească prețul produsului, lucru pe care Parlamentul Europoean se și bazează atunci când introduce astfel de taxe. Ideea nu este doar să colecteze o astfel de taxă în plus, ci și să descurajeze acest tip de comerț, încurajând cumpărarea de pe magazine locale.
De ce schimbă UE regulile pentru coletele sub 150 euro
Noua taxă elimină facilitatea fiscală prin care coletele de mică valoare erau scutite de taxe vamale. Măsura se aplică uniform în statele membre ale Uniunii Europene, spre deosebire de taxa logistică, adoptată doar de România și Italia. UE a decis această schimbare pe fondul creșterii rapide a comenzilor mici venite din afara blocului comunitar. În 2022 au fost importate 1,2 miliarde de astfel de colete, iar volumul a urcat la 2,4 miliarde în 2023, 4,6 miliarde în 2024 și 5,8 miliarde în 2025.
Asta înseamnă că în 2025 au intrat zilnic în Uniunea Europeană circa 15,8 milioane de colete cu valoare sub 150 euro. Pentru autorități, problema nu mai este marginală, ci una de infrastructură vamală, fiscalitate și concurență între comercianți.
Cine plătește și ce se schimbă pentru platforme
În cazul taxei logistice, obligația de plată revine furnizorului, expeditorului sau platformei digitale care facilitează vânzarea. Pentru taxa vamală, plata către autoritatea vamală poate reveni, în funcție de fluxul logistic, platformei online, vânzătorului, transportatorului, agentului de import sau, în cazuri limitate, consumatorului final. Chiar dacă nu o vei plăti direct către autorități, cel mai probabil, costurile taxei vor fi incluse (transparent sau nu) în prețul produselor sau în prețul de transport.
În urma acestor taxe, comenzile de produse la prețuri foarte mici din afara UE devin mai puțin atractive. Platforme și comercianții ar putea acum fi forțați să aducă schimbări de preț, modificări în operațiunile logistice și ar putea adopta un alt model de business, mai ales în zona produselor foarte ieftine.
