Fraudele telefonice au devenit cea mai raportată categorie de incident la Directoratul Național de Securitate Cibernetică în prima jumătate din 2026. Din cele 15.729 de raportări primite de DNSC între 1 ianuarie și 30 iunie, 6.671 au fost cazuri de vishing, echivalentul a 42% din total. Datele au fost prezentate în cadrul evenimentului ING SAFE Talks, organizat de ING Bank România împreună cu DNSC, Poliția Română și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Evenimentul a inclus și rezultatele unui studiu despre experiența persoanelor de peste 50 de ani cu fraudele online.
Fraudele telefonice depășesc phishing-ul și mesajele false
Vishing-ul este o formă de fraudă în care atacatorul telefonează victima și pretinde că reprezintă o bancă, Poliția sau o altă instituție. Scopul este obținerea datelor, transferarea banilor sau instalarea unor aplicații care oferă acces la telefon ori calculator.
După fraudele telefonice urmează phishing-ul, cu 2.172 de raportări, reprezentând 14% din total, și smishing-ul, cu 2.043 de incidente sau 13%. Smishing-ul folosește mesaje SMS pentru a distribui linkuri false sau pentru a determina victima să ofere date personale și bancare.
Sectorul bancar a fost cel mai vizat, fiind asociat cu 19,48% dintre incidentele analizate de DNSC. Administrația publică a avut o pondere de 9,11%, iar serviciile poștale și de curierat au ajuns la 8,3%. Cel mai mare număr zilnic a fost înregistrat pe 13 mai, când au fost primite 246 de raportări.
Separat, structurile Poliției Române au deschis aproximativ 15.000 de dosare penale în prima jumătate a anului. La finalul lunii iunie existau circa 72.000 de dosare în curs de soluționare, comparativ cu aproximativ 67.000 la începutul anului. Dosarele penale și raportările DNSC măsoară însă lucruri diferite și nu pot fi adunate direct.
Peste 60% dintre persoanele 50+ au întâlnit cel puțin o fraudă
Studiul prezentat la eveniment a fost realizat pe un eșantion de 701 persoane cu cont în bancă cu vârsta de peste 50 de ani. Cercetarea s-a desfășurat prin interviuri telefonice între 12 mai și 2 iunie 2026, cu o marjă de eroare de 3,7% și un nivel de încredere de 95%.
Peste 60% dintre respondenți spun că au experimentat personal cel puțin un tip de fraudă online, în timp ce 37% declară că nu s-au confruntat cu niciunul. Media este de 2,1 tipuri de fraude experimentate, iar categoria 50-59 de ani ajunge la 2,6. Respondenții cunosc în medie șapte dintre cele 13 metode analizate. Cele mai cunoscute sunt apelurile și mesajele care imită băncile sau instituțiile, menționate de 66%, urmate de linkurile suspecte, cu 63%. Ofertele la prețuri nerealist de mici și mesajele care solicită parole sau date personale sunt cunoscute de 61%.
După întâlnirea unei tentative, 69% spun că au apelat la Poliție sau la alte autorități, iar 47% au blocat contactul. Doar 36% au verificat informațiile înainte să reacționeze, 19% au ignorat mesajul și 11% au accesat linkul primit. Tot 11% au contactat banca pentru verificări.
ING introduce SAFE Call și SAFE Button
ING SAFE Call este un serviciu prin care sistemele băncii pot declanșa automat un apel atunci când detectează o plată diferită de comportamentul obișnuit al clientului. Apelul este efectuat de la numărul 0374647233, prezentat și sub forma 037INGSAFE. Clientul poate apăsa tasta 9 dacă recunoaște și confirmă plata. Dacă nu recunoaște tranzacția sau consideră că a fost manipulat să o efectueze, poate apăsa tasta 1 pentru a o respinge.
ING a anunțat și SAFE Button, funcție prin care clienții își vor putea bloca accesul la conturi direct din Home’Bank atunci când suspectează o fraudă. Deblocarea va fi făcută ulterior împreună cu serviciul de asistență al băncii.
Semnalele comune ale unei tentative rămân presiunea emoțională, urgența și solicitarea de date. Utilizatorilor li se recomandă să nu acceseze linkuri neașteptate, să nu instaleze aplicații la cererea unor necunoscuți și să verifice mesajele printr-un canal oficial separat.
