Credeam că Super Mario Wonder (review) va pune punct probabil ultimului an important pentru consola Switch, dar scăpasem din vedere o ultimă lansare de la Nintendo pentru 2023: remake-ul Super Mario RPG. Ironic, la momentul lansării originale, Mario RPG a fost unul dintre ultimele jocuri mari și ultimul titlu cu Mario pentru platforma SNES, înainte de mutarea pe Nintendo 64. Sunt șanse mari ca istoria să se repete, pentru că avem Switch 2 la orizont, dar dacă acest RPG cu Mario este ultimul joc exclusiv major de pe Switch 1, eu mă declar mulțumit cu evoluția catalogului de jocuri pe această platformă.
Într-o „avalanșă” de remake-uri, Super Mario RPG iese la suprafață
Anul 2023 a fost marcat de multe remake-uri, mai mult sau mai puțin „necesare”. Pentru fiecare „The Last of Us Part 1”, care nu aduce mare lucru în plus, am primit și câte un „Resident Evil 4”, care extinde conceptul original, dar Super Mario RPG nu încearcă lucruri cu adevărat noi sau diferite, ci dorește doar să reproducă experiența originală din 1996 folosind tehnologia din prezent, iar din toate punctele de vedere, se pare că reușește, fiind una dintre cele mai fidele „reimaginări” ale unui joc vechi din toate timpurile.
Practic, Nintendo a luat jocul original 2D și l-a reprodus 1:1. Fiecare nivel, personaj, meniu, abilitate și orice alt element al jocului este exact așa cum era și în 1996, însă face trecerea de la grafica 2D pixelată a momentului la grafică 3D, detaliată. Super Mario RPG este acum unul dintre cele mai „arătoase” jocuri de pe Nintendo Switch. Iar acest lucru îi permite să insereze din când în când, prin joc, astfel de secvențe cinematice, fără să îți dai seama că acelea nu rulează sub motorul grafic Unity, folosit pentru acest remake. Din păcate, combinația de Unity și grafică detaliată aduce de la sine și câteva scăderi de framerate de la 60, cât încearcă jocul să atingă, undeva între 40 și 55 în anumite secvențe cu efecte mai complexe. Fiind însă un joc în care alternezi între lupte turn-based și explorarea unui overworld, framerate-ul variabil nu afectează negativ experiența de joc.
Cel mai surprinzător aspect al acestui remake este faptul că nu pare învechit de jucat și chiar poate fi parcurs fără probleme, în ciuda modificărilor minore la nivelul gameplay-ului. Practic, cei care îndrăgeau jocul original de acum aproape 30 de ani pot aplica aceleași strategii și în remake, pentru rezultate similare. Cei care acum îl descoperă se vor adapta foarte repede la stilul de control și mecanicile jocului. Jucătorii noi și chiar și cei vechi vor aprecia probabil noul sistem autosave, care te poate salva de la a repeta anumite secvențe lungi între punctele statice de salvare.
Personal, sunt la primul contact cu Super Mario RPG și mi s-a părut că este un joc la fel de modern precum orice JRPG în stil izometric. Acest gen de jocuri a evoluat până într-un punct, probabil atingând apogeul spre sfârșitul anilor ’90, cu Final Fantasy VII, VIII și IX. Jocurile lansate după aceea au mers în direcții diferite, fiind axate mai degrabă pe acțiune și secvențe cinematice decât pe aspectul și gameplay-ul clasic de JRPG. Mario RPG respectă astfel stilul de gameplay ai vremurilor, fără să încerce să îl aducă în era modernă.
Pedigree-ul Square se simte în toate aspectele jocului
Asemănarea cu Final Fantasy nu este însă întâmplătoare. Chiar dacă este un joc cu Mario, semnat pe cutie cu logo-ul Nintendo, dezvoltatorul original al Super Mario RPG a fost chiar Squaresoft, studioul responsabil pentru seria Final Fantasy. Iar „urme” ale acestui pedigree se simt chiar și acum, după un strat gros de „vopsea” și trecerea la 3D.
Cel mai mult mi se pare că seamănă cu Final Fantasy VII, de la felul în care povestea este scrisă, cu mult umor presărat peste tot. De asemenea, și sistemul de luptă turn based este similar. Totuși, Mario RPG are și câteva note originale, întrucât fiecare atac sau vrajă realizate de personajele din party pot fi îmbunătățite cu o apăsare precisă de buton în anumite momente cheie în timpul animației. Poți astfel dubla damage-ul, sau ataca mai mulți inamici deodată, sau poți să te aperi atunci când te atacă inamicii pentru reducerea damage-ului sau chiar negarea completă a atacului. Cei care sunt obișnuiți cu experiența mai „pasivă” a JRPG-urilor clasice vor trebui să se adapteze rapid la un sistem ceva mai „activ”.
Faimoasele „Limit Breaks” din Final Fantasy VII sunt reprezentate aici de „atacuri triple”. În funcție de personajele pe care le ai în party-ul activ (maximum 3 deodată) ai acces la anumite atacuri speciale, la care contribuie toate personajele. Energia necesară unui astfel de atac este adunată prin atacuri și parări în lupte, iar efectele acestor atacuri sunt „nimicitoare” pentru inamici. Acestea beneficiază și de animații atent coregrafiate și efecte speciale care acoperă întregul ecran, asemeni summon-urilor din jocurile Final Fantasy.
Cel mai interesant lucru este că Mario RPG făcea asta cu un an înaintea lansării Final Fantasy VII și probabil că dezvoltarea acestui titlu a influențat ceea ce a devenit unul dintre cele mai importante jocuri din istorie.
Spre diferență de „urmașul” său spiritual, Mario RPG este o experiență de joc scurtă și nu foarte complexă. Fiind un joc Mario, acesta ar putea fi un titlu bun pentru primul JRPG al cuiva, iar elementele „family friendly” îl recomandă chiar și copiilor. Povestea și acțiunea este de nivelul unui desen animat de sâmbătă dimineața, iar familiaritatea cu personajele din universul Mario ar putea face acest titlu mult mai abordabil decât personaje anime „edgy” cu freze țepoase.
Super Mario RPG este un joc „light”, nu foarte lung și extrem de plăcut
Mi-a plăcut însă să descopăr că Super Mario RPG nu este doar genul de joc în care progresia constă în min-maxing de statistici și echipament. Totul este foarte simplu din acest punct de vedere: odată cu progresia prin poveste, ai acces la noi magazine, cu arme și echipament mai puternic. Fiecare nivel dobândit crește toate statisticile personajelor, iar experiența se adună chiar și pentru personajele care nu sunt active în luptă. Singurul lucru pe care trebuie să îl alegi la level-up este îmbunătățirea anumitor statistici sub formă de bonus. Poți alege să crești cu câteva puncte în plus viața, atacul sau magia, iar fiecare nivel în parte oferă mai multe sau mai puține puncte pentru una dintre acestea.
Am fost surprins însă să văd cât de multe personaje și inamici noi apar în Mario RPG, multe având „ștampila” clasică de design ciudat de la Squaresoft. Mi se pare ciudat că Nintendo nu a mai folosit mulți dintre aceștia în niciun alt titlu al seriei extinse cu celebrul instalator italian. De asemenea, mulți inamici clasici se întorc, cu abilități noi, inspirate din JRPG-urile anilor ’90. Am fost de asemenea surprins de faptul că acesta este unul dintre puținele jocuri în care Mario și Bowser nu sunt inamici, cei doi rivali alegând să se alieze împotriva unei amenințări și mai mari. Mi-ar plăcea să văd mai multe jocuri cu Mario care explorează această alianță, întrucât în Super Mario RPG, dinamica celor două personaje și cea a întregului „Party” de cinci personaje este excelentă.
Dacă stilul grafic original mai aducea puțin a Final Fantasy, noul stil grafic 3D este mult mai apropiat de ceea ce știm că este Mario în era modernă. Muzica este însă mult mai fidelă melodiilor originale și se vede că păstrează o parte din „aroma” studioului Square. Cei nostalgici au opțiunea de a renunța la noile melodii reorchestrate pentru era modernă, cu instrumente mai realiste și pot opta pentru versiunile originale, în format MIDI. Liniile melodice sunt aceleași, însă fiecare stil în parte conferă o atmosferă diferită. Am preferat să joc cu melodiile noi, care se potrivesc perfect cu noul stil grafic.
Singurul lucru care mi se pare că lipsește de la acest remake este posibilitatea de a schimba între versiunea originală a jocului și cea modernă, așa cum am văzut în trecut în remake-urile Monkey Island sau Halo Anniversary. Cu toate acestea, în 2023 nu este greu să accesezi Mario RPG în versiunea originală, dacă îți dorești neapărat asta. Ar fi fost plăcut însă să primim totul într-un singur pachet.
Pot raporta că am terminat Super Mario RPG în puțin peste 10 ore, făcând și o parte din conținutul secundar. Probabil că pentru completare 100% a tuturor obiectivelor și puzzle-urior nu sunt necesare mai mult de 20 de ore, ceva ce mi se pare chiar plăcut în era jocurilor single player interminabile și titlurilor „Games as a Service”, care adaugă constant conținut repetitiv și fără valoare.
