AOC Agon Pro AG276QZD – Monitor OLED 4K de top (REVIEW)

Agon Pro AG276QZD este cel de-al doilea monitor de 27 de inchi pe care îl testez în ultimele săptămâni, după Sony InZone M3. Și dacă celălalt mi s-a părut un monitor decent, deși cam scump pentru prețul pe care îl cere, situația se schimbă cu acest monitor de la AOC…pentru că mi se pare excelent, din mai toate punctele de vedere. 

AOC este recunoscută mai degrabă pentru monitoarele sale mai accesibile, fiind o companie care oferă o multitudine de opțiuni în sectoarele low-end și midrange de monitoare, destul de bune și cu un raport calitate-preț mai mereu satisfăcător. De data aceasta însă, ne-au trimis la test un monitor high-end, din gama Agon Pro – așa cum a spus cineva, îți dai seama că e diferit de celalte monitoare AOC și că e un „Pro”, fiindcă e mov cutia :).

Lăsând gluma la o parte însă, acest monitor e demn de titulatura Pro fără vreun dubiu, iar de asta îți dai seama doar când arunci o privire pe specificații: ecran 4K, OLED, cu viteză de până la 240Hz…lucrurile astea sună foarte bine, și eu unul nu prea le-am mai întâlnit pe toate la un loc pe un monitor AOC, deci am fost foarte curios să văd ce poate acest Agon Pro AG276QZD. 

Un pachet complet

Deci, zis și făcut – m-am pus pe treabă și am început să îl asamblez. Iar aici un plus mare față de InZone-ul de la Sony de exemplu, pentru că acest Agon Pro AG276QZD se asamblează extraordinar de ușor și rapid. Toate componentele sunt așezate frumos între două forme din carton, iar cablurile și lucrurile de care ai mai putea avea nevoie se găsesc într-o cutie separată. Piciorul se leagă de display cu ușurință, și se aude un „clic” destul de silențios, deci mai bine tragi ușor o dată sau de două ori de picior, ca să fii sigur că a intrat corect. 

În cutie vei regăsi tot, dar absolut TOT, ce ai putea avea nevoie pentru un monitor, mai ales unul care are pe cutie scris mare, cuvântul Pro – adică un cablu HDMI 2.0, un cablu DisplayPort 1.4, un cablu de Ethernet, și chiar și o șurubelniță mică și suport, în caz că vrei să îl montezi pe un perete.

Design nerecomandat perfecționiștilor

Porturile sunt poziționate la fel ca pe InZone-ul de la Sony. Ajungi greu la ele, dar design-ul e mai prietenos cu chinuiala ta și nu am pierdut la fel de mult timp ca în cazul celuilalt monitor, pentru că le poți face mai accesibile mult mai ușor. Vei descoperi acolo două porturi HDMI 2.0 (lipsește un port HDMI 2.1, astfel că nu e un monitor pe care l-aș putea recomanda cuiva care vrea să folosească un PS5 sau Xbox Series X pe el), două DisplayPort-uri (1.4, evident), un port Ethernet, un jack de 3,5mm și două porturi USB-A, ambele USB 3.2 Gen1.

Că tot am amintit de design, merită să îl și laud puțin. Îmi place cum arată acest monitor, de la picior până la ecran, și mi se pare că AOC a făcut o treabă foarte bună în ceea ce privește estetica sa. Baza este un pentagon asimetric care s-ar putea să îți activeze însă puțin OCD-ul, dar poate reușești să ignori că piciorul nu e centrat exact (eu nu am reușit, și tot îmi vine să mă uit acolo). În rest, multe linii ascuțite, și o zonă RGB pe spate care are câteva pattern-uri și posibilități de iluminare, pe care le controlezi din meniul monitorului. 

Display-ul în sine are margini destul de mici și e foarte subțire, un lucru pe care îl apreciez mereu la monitoare. Deși este un panou de 26,5 inchi și sunt obișnuit să lucrez într-un setup cu două monitoare, m-am obișnuit destul de repede odată ce am început să lucrez la el și experiența de entertainment mi s-a părut excelentă. Luminozitatea tipică este de 200cd/m², dar poate urca simțitor. Contrastul tipic este de 150.000:1, iar timpul de răspuns de 0,03ms (GtG), respectiv 0.01ms – timpul de răspuns al pixelilor. Pentru că vorbim de un OLED există și acea temere a burn-in-ului, mai ales că este un monitor de gaming, iar în jocuri există multe elemente statice – health bars, mini-map, crosshair etc. Ei bine, AOC a integrat în acest Agon Pro AG276QZD tehnologie de Pixel Orbiting, care este pornită din start, și care mută imaginea la nivelul pixelilor, o dată pe secundă, imperceptibil, pentru a preveni burn-in-ul. Există mai multe moduri de putere a acestei tehnologii sau o poți opri de tot dacă îți dorești asta.

Gaming și entertainment 4K

Până să ajungem la gaming, am vrut să văd și cum e experiența de entertainment pe acest monitor și, din fericire, a fost una excelentă din punct de vedere vizual. Negrul e profund, culorile și contrastul sunt bune, și dacă vrei să te uiți și la Netflix sau alt serviciu de streaming pe Agon Pro AG276QZD, atunci o vei putea face fără griji, la o calitate foarte bună. Doar să ai o altă sursă de sunet, pentru că boxele din acest monitor, două difuzoare de 5W fiecare, sunt slabe, nu din punct de vedere al volumului, ci al calității. Dar e ok, nu o să mă plâng foarte tare de asta, până la urmă dacă ai în jur de 4000 de lei de cheltuit pe un monitor, ar trebui să ai și câteva sute pentru o pereche de căști bună.

Pentru productivitate, e important să menționez și că acest monitor funcționează și pe verticală, nu doar pe orizontală. Swivel-ul îți oferă de asemenea posibilitatea de a-l întoarce destul de mult către stânga sau dreapta (între -30 și 30 de grade) și ai și opțiune de tilt între -5 și 23 de grade.

Nici în jocuri nu prea am avut ce să îi reproșez. În Cyberpunk 2077, Night City s-a văzut superb, umbrele și reflecțiile arată bine (primele chiar mai bine decât de obicei, grație panoului OLED), și HDR-ul la fel. Nu am remarcat probleme nici la acele neoane care împânzesc orașul și care pe un monitor mai slab se pot vedea ceva mai rău. Agon Pro AG276QZD este și compatibil G-Sync, astfel că livrează rate de refresh variabile (VRR) și o experiență de joc fluidă și fără probleme de tear sau lag. Este excelent și în titluri competitive, datorită timpului de răspuns de 0.01ms și a ratei de refresh de 240Hz, ceea ce l-a făcut excelent pentru shootere. Bineînțeles, ca orice monitor modern, include și funcții diferite de protecție a ochilor, precum flicker-free, care ar trebui să reducă oboseala ochilor după sesiunile acelea lungi de gaming. 

Meniul (sau OSD-ul) este destul de cuprinzător, dar metoda de navigare prin el nu e prea strălucită. Butonul din spate nu e foarte precis, alunecă ușor dintr-o parte în alta, și până am setat anumite funcții a trebuit să intru de vreo 3-4 ori în meniu ca să reușesc. Iar ca să modific nivelul sunetului am simțit că am nevoie de o diplomă de master.