În 2024 mi-au trecut prin mâini cam toate telefoanele pliabile de tip flip relevante din acest moment – am testat Samsung Galaxy Z Flip6, Motorola Razr 50 Ultra, iar acum mi-am petrecut ultima săptămână pe Xiaomi Mix Flip. Din nefericire, nu le-am avut pe toate la dispoziție în același timp ca să fac și o comparație relevantă între cele trei, dar dacă ești curios să vezi una, ne poți spune la comentarii, în clipul de pe YouTube. Până atunci însă, subiectul review-ului nostru de astăzi este micuțul Xiaomi Mix Flip. Cu ce e diferit față de celelalte pliabile flip lansate până acum, care sunt avantajele și dezavantajele sale? La asta vom răspunde în rândurile de mai jos.
De ce a așteptat Xiaomi?
Xiaomi Mix Flip vine într-o cutie ticsită cu tot ce ai nevoie la un telefon nou – un încărcător pe 67W și cablul aferent, precum și o husă rozalie, din plastic, alcătuită din două bucăți diferite. Nu e cea mai de calitate husă pe care o poți avea, cu siguranță, dar e bine că există și că îți poți proteja cu ea telefonul până te încumeți să dai banii pe una mai bună. Telefonul poate fi cumpărat în două variante, negru sau violet deschis, și are o singură configurare posibilă în termeni de RAM și stocare, pe piața din România – 12GB cu 512GB.
În primul rând trebuie să menționez că acesta este primul telefon pliabil de tip flip de la Xiaomi și mi se pare foarte interesant acest aspect, pentru că Xiaomi înainte era o companie care se grăbea să fie prima care lansează o anumită tehnologie sau un anumit device. În acest caz însă, compania chineză a așteptat, parcă dorind să vadă când ajunge această piață la maturitate și să vină cu un prim device cât mai complet, care să nu se simtă ca ceva experimental, ci mai degrabă ca un telefon în toată regula. Și chestia asta le-a ieșit destul de bine.
Deși e primul pliabil flip al companiei, Xiaomi Mix Flip nu se simte așa. Are mai toate datele de care are nevoie un produs la a 3-a sau a 4-a generație – finisaje premium, o balama care se simte solidă, un ecran care nu face o cută prea apăsată. Nu este perfect, dar este cam la fel de aproape de asta ca rivalii săi din punctul de vedere al construcției. Ecranul interior se pliază perfect atunci când este închis, nelăsând vreun loc liber, magneții sunt puternici și balamaua nu îți oferă un sentiment de nesiguranță nici după multe plieri și deplieri. Mi se pare de asemenea și ceva mai maleabilă decât cea de pe rivalul de la Samsung spre exemplu, iar Xiaomi și-a dat seama și că un astfel de device are nevoie și de un ecran secundar care să se folosească pe deplin de jumătatea din telefon care îi revine.
Cele două camere de pe spate ocupă puțin mai mult loc din ecranul secundar decât mi-ar fi plăcut, dar vom vedea când ajungem la ele dacă merită cu prisosință să facă asta. Pe balama apare numele celor de la Leica, firma germană cu care Xiaomi a colaborat pentru sistemul de camere de pe acest device, în timp ce logo-ul chinezilor este păstrat pentru partea de jos de pe spatele telefonului, care apropo, este mat și nu reține deloc amprente, un lucru foarte plăcut dacă plănuiești să îl folosești fără husă. Datorită dimensiunilor intră ușor în orice buzunar, ca mai toate pliabilele flip, și în termeni de rezistență vine cu sticlă pe spate, inclusiv peste ecranul exterior cu tehnologia proprietară Xiaomi Shield Glass, plastic în zona ecranului interior, un cadru din aluminiu, iar balamaua este realizată din oțel inoxidabil. Toate astea însumează cam 190 de grame, ceea ce îl face să fie un telefon destul de ușor.
Ecranul secundar, un mix (la propriu)
Să trecem deci la cele două ecrane ale lui Xiaomi Mix Flip, și aș vrea să începem cu cel exterior, un AMOLED de 4 inchi care, atenție, are așa – certificări HDR10+ și Dolby Vision, rată de refresh de 120Hz și luminozitate de 1600 de niți în High Brightness Mode, care urcă până la 3000 de niți la nivelul maxim. Sunt foarte multe specificații de top înghesuite în acești 4 inchi mititei pe care îi are ecranul secundar, deci întrebarea firească ar fi dacă ai nevoie de toate astea.
Răspunsul este.. sort of. Maybe. Ideea e că Xiaomi a stat puțin să se gândească și aici la cum să integreze mai bine ecranul secundar și ce să îți permită să faci cu el – fie îl ține mai degrabă ca un auxiliar pentru widget-uri, similar cu ce face Samsung cu al său Z Flip6, fie îți dă frâu liber pe el, cum face Motorola cu Razr 50 Ultra. Ei bine, soluția aleasă a fost…câte puțin din ambele.
Să explic. Xiaomi Mix Flip îți permite să folosești direct pe ecranul secundar unele dintre aplicațiile pe care eu le ceream la review-uri mai vechi de pliabile flip, precum TikTok sau YouTube, ba chiar și rețele sociale ca Facebook. Deci ai un nivel de libertate mai apropiat de pliabilul celor de la Motorola decât de varianta sud-coreenilor de la Samsung, dar pe o dimensiune ceva mai redusă, pentru că cei de la Xiaomi au redus puțin spațiul principal pe care poți să folosești aplicațiile. Practic, dacă vrei să te uiți pe YouTube sau pe TikTok ai la dispoziție două treimi din ecran, cu o bucățică mică situată sub camerele principale rezervată widget-urilor. Acolo poți vedea informații rapide despre vreme, oră sau alte lucruri, prin swipe în sus sau în jos. Nu, nu te poți juca pe ecranul exterior, sau cel puțin nu am găsit eu un joc potrivit pentru asta, dacă există, dar ai un număr decent de aplicații care pot fi folosite acolo, precum și posibilitatea de a seta diferite lock screen-uri cu animale. E drăguț, nu e cine știe ce chestie revoluționară, dar s-ar putea să îți smulgă un zâmbet din când în când.
Cât despre ecranul mare, avem și aici Dolby Vision și HDR10+ pentru conținutul care este redat la aceste standarde, aceeași rată de refresh de 120Hz și luminozitate care urcă până la 3000 niți. Diferența e că aici chiar te vei folosi de toate aceste „bunătăți” la capacitate maximă, pe un ecran de 6,86 inchi, care are un punch-hole dedicat camerei de selfie. Display-ul acesta arată foarte bine, are culori precise, și experiența de vizionare este excelentă, fie că vorbim de clipuri pe YouTube sau un episod din serialul favorit de pe Netflix sau altă platformă de streaming. Te obișnuiești foarte repede cu acea cută din ecran, și înveți să o ignori rapid. Singura dată când o mai observam frugal era în scenele foarte luminate, dar chiar și așa nu mi s-a părut o problemă în, este adevărat, scurtul timp pe care l-am petrecut cu acest device.
Îmi place și sunetul, care este în acest caz stereo, și vine din două difuzoare puternice și destul de clare. Nu iese în evidență prea mult, dar nici nu scârțâie sau gâjâie la un volum mai ridicat, și nu prea ai ce să ceri mai mult de la un telefon.
Performanță remarcabilă
Dacă vrei cel mai puternic telefon pliabil de tip flip din piață și unul dintre cele mai puternice pliabile la modul general…ei bine, micuțul Xiaomi Mix Flip s-ar putea să fie exact ceea ce cauți. Telefonul acesta a scos niște rezultate absolut impresionante la testele benchmark, mult peste ceea ce așteptam de la un flip, care e de obicei tipul de telefon pliabil care o lasă mai moale la capitolul ăsta. E adevărat că are o configurație care îl ajută din plin, cu cei 12GB de RAM și stocare ultra-rapidă, de tip UFS 4.0, de 512GB, și mai ales cu un Snapdragon 8 Gen 3 la interior, realizat pe un proces de 4 nanometri.
Iar rezultatele excelente din benchmark-uri se confirmă și atunci când te joci ceva pe Xiaomi Mix Flip. Concurează cu device-uri precum Samsung Galaxy S24 Ultra, Xiaomi 14 Ultra, ba chiar și cu Fold-ul cel mai recent al sud-coreenilor, și pur și simplu se mișcă excelent în cam orice aplicație ai rula pe el. Nu se încinge nici peste măsură, reușind să se stabilizeze la un moment dat din punct de vedere al temperaturii atunci când te joci. Sincer, când l-am văzut cât de bine se comportă la capitolul performanță, m-a făcut și mai curios de ceea ce poate varianta cea mai bună a acestui device, care are 16GB RAM și 1TB stocare – și care, din nefericire, nu este disponibilă la noi.
Software și baterie
La nivel de software nu am multe lucruri de adăugat față de ultimul Xiaomi pe care l-am testat, Xiaomi 14T Pro. Trecerea la acest HyperOS mi se pare o mutare foarte bună făcută de producător, deși în continuare nu sunt fan al felului în care funcționează meniul drop-down, și e criminal faptul că nu a venit până acum un update care să îți arate ce face fiecare iconiță, astfel că uneori trebuie să ghicești sau să intri direct în setări ca să schimbi un anumit lucru. Altfel însă, rămâne o interfață curată, simplă și fără bug-uri sau erori.
Bateria este una de 4780mAh – foarte preciși cei de la Xiaomi la acest capitol. Cum am zis mai devreme, se încarcă cu până la 67W pe fir, cu brick-ul oferit în cutie, ceea ce îl face să fie și unul dintre cele mai rapide pliabile în ceea ce privește încărcarea. Te va ține o zi fără probleme în utilizare normală, mai ales dacă folosești ecranul secundar ca să te mai uiți la notificări sau să răspunzi la un mesaj.
Camerele
Deci, până acum totul e bine și frumos, Xiaomi Mix Flip se dovedește a fi un telefon foarte bun în mai toate aspectele. Însă ajungem și la cel care contează cel mai mult pentru mine – deci, cum este camera acestui pliabil?
Păi, pe spate avem doi senzori, ambii de 50MP, o principală cu diafragmă f/1.7 de 23mm, și un tele de 47mm și f/2.0, care poate face zoom optic 2x. La setup-ul acesta dual se adaugă și o cameră selfie de 32MP, cu f/2.0, de 21mm. Probabil că ți-ai dat seama, lipsește un modul ultrawide. Și nu, nu îi simt lipsa.
Când intri în aplicația de cameră va trebui să îți alegi modul preferat de fotografiere – Leica Vibrant sau Leica Authentic. Am vorbit de ele și în review-ul pentru Xiaomi 14T Pro, nu o să mai reiau aici toată explicația, dar pe foarte scurt – Leica Authentic îți oferă culori mai realiste, Vibrant le suprasaturează puțin, deci poți alege ce dorești, în funcție de cum preferi să arate fotografiile tale. Eu am mers pe Authentic, ca să văd mai bine cât de precise sunt culorile.
Fotografiile cu camera principală tind să întunece puțin mai mult decât ar fi cazul, așa cum se vede de exemplu în fotografia cu Ateneul Român și peluza din fața acestuia (galeria de mai sus), care a prins o nuanță de verde ceva mai închisă decât în realitate. De fapt, am observat că mai toate problemele pe care le-am remarcat la fotografiile făcute cu Xiaomi Mix Flip apar în zonele mai verzi din cadru, cu copaci, iarbă sau frunze. Clădirile sunt reprezentate destul de bine și corect, deși nu pot să nu remarc că și cerul capătă o nuanță mai dramatică pe Leica Authentic. Una peste alta, pozele sunt sharp, sunt clare, dar puțin prea subsaturate pentru mine. Și nu, filtrul Leica Vibrant nu e o soluție care să rezolve asta, pentru că acela suprasaturează culorile.
Zoom-ul optic 2x mi se pare că oferă rezultate mult mai pe gustul meu decât principala. Culorile sunt parcă ceva mai deschise și mai precise cu acest senzor, fotografiile sunt în continuare foarte sharp și nu am observat artefacte deloc în cazul lor. Dynamic range-ul e și el mai bun, și întreg aspectul pozelor e ceva mai realist. Există și o opțiune 4x pe care o poți folosi, dar zoom-ul e făcut prin crop acolo, și fotografiile ies destul de granulate.
Selfie-urile arată bine atât cu principala, cât și cu camera din ecranul interior. E adevărat, ai parte de ceva mai multe detalii parcă atunci când folosești ansamblul de pe spate, în modul pliat, dar culorile sunt destul de corecte pe ambele, și bokeh-ul făcut e destul de bun, cu o decupare corectă. Ai și opțiunea de a mai deschide sau închide diafragma după ce ai făcut fotografia, pentru a accentua sau atenua efectul de bokeh.
Asta se aplică și la portrete, care oferă totuși puțin cam mult smoothness în unele scenarii. Beautify este activat by default, deci va trebui să ții cont de asta dacă vrei fotografii mai realiste și să îl dezactivezi. Ce am spus despre bokeh e valabil și aici, îl poți ajusta ulterior, după ce ai făcut fotografia.
Modul de noapte este unul chiar corect, și mult mai bun decât m-aș fi așteptat după fotografiile de zi. Se folosește bine de sursele de lumină mici și mari din jur, nu „aruncă” cu iluminare artificială în poză și păstrează în mare nuanțele realiste ale obiectelor și mediului înconjurător, oferindu-ți totuși o vedere ceva mai bună asupra acestora – practic, cam ce ar trebui să facă un mod de noapte bun.
