Laptop-urile de gaming cu performanțe de top sunt în general dispozitive mari, grele și de multe ori cam „pestrițe” în design. Am apreciat întotdeauna Razer pentru că a păstrat un balans între specificații de top, design premium și compact, dar și o adopție cu bun gust a luminițelor RGB. Noul Razer Blade 16 din 2025 pare să continue în această direcție, cu un profil de doar 15mm grosime, dar cu același GeForce RTX 5090 Laptop pe care l-am testat deja pe ROG Strix Scar 18. Hai să vedem cum se comportă cel mai performant GPU de gaming atunci când se regăsește într-un computer pe care chiar ai putea să îl iei cu tine într-un ghiozdan.
Blade 16 demonstrează că poți integra un GPU de top într-un laptop compact
Razer Blade 16 dorește să ofere cea mai înaltă performanță într-un design compact, așa că a fost echipat cu unele dintre cele mai performante componente din acest moment. Configurația are la bază un procesor Ryzen AI 9 HX 370 cu 12 nuclee și 24 de fire de execuție, alăturat unui GPU NVIDIA Geforce RTX 5090 Laptop. Vorbim despre cel mai performant GPU pentru laptop-uri de până acum, echipat cu 24 GB memorie GDDR7 și configurat la un TGP de până la 160W. Configurația este completată de 32 GB memorie LPDDR5X, lipită pe placa de bază, și un SSD de 2 TB. Există două slot-uri M.2, deci poți face upgrade de stocare oricând. Dacă aveți nevoie de mai mult RAM, există și opțiunea de 64 GB.
Seria Blade de la Razer a fost și rămâne cea mai apropiată de seria MacBook Pro de la Apple în materie de design și construcție din categoria computerelor cu Windows. Blade 16 este construit excelent, folosind un design unibody de aluminiu de culoare neagră. Are o tastatură iluminată RGB cu proporții bune, un trackpad de sticlă imens și greutate nici prea mare, dar nici prea mică, la 2,4 kg. Cu siguranță nu este un „ultraportabil” pe care să îl iei cu tine peste tot, dar este semnificativ mai ușor decât alte soluții cu GPU GeForce RTX 5090 din piață. Este însă surprinzător de greu pentru cât de subțire este, dovadă că Razer a folosit spațiul de la interior extrem de eficient. Nu se simte că ar fi loc liber prea mult sub carcasă. Am fost surprins să văd o conectivitate completă, cu trei port-uri USB Type-A, două USB-C, HDMI 2,1, jack de căști de 3.5mm și chiar și un cititor de carduri SD.
Deși este un laptop de gaming, nu pot să nu apreciez faptul că acesta chiar abordează acel design „stealth” care mie îmi place. Negrul nu atrage deloc atenția, dar am observat că rămân cam multe amprente pe suprafața sa după utilizare. Există și iluminare RGB Chroma pe tastatură și pe logo-ul de pe spate, dar acestea pot fi ușor dezactivate sau lăsate pe o culoare neutră, care să nu iasă în evidență. Astfel, poți să lucrezi pe acest laptop în public fără să atragi priviri și poți activa jocurile de lumini acasă atunci când te joci.
Și turul de forță continuă cu ecranul. Avem de a face cu un excelent ecran OLED cu diagonală de 16” și rezoluție QHD pe format 16:10 (2.560 x 1.600) și refresh rate la 240 Hz. În acest moment, pe un laptop, nu există ceva mai performant decât acesta. Vorbim despre un ecran OLED lucios, deci cu posibilitate maximă de contrast, timp de răspuns de 0,2ms și calibrare excelentă din fabrică folosind Calman. Totul arată excelent, există și suport pentru HDR pentru filme și jocuri. Singurul lucru care ar putea fi îmbunătățit de acum înainte pe ecranele de laptop ar fi luminozitatea, care este bună pe acest model, dar există deja luminozitate superioară pe modelele cu Mini-LED.
Un CPU performant, potrivit pentru productivitate
Procesorul Ryzen AI 9 HX 370 este unul dintre cele mai performante din portofoliul AMD, dar nu cel mai puternic. Există și modele din gama X3D, cu memorie 3D V-Cache, realizate special pentru gaming, dar acelea probabil că nu ar fi putut fi ușor integrate într-un design așa compact și cu un GPU de top precum GeForce RTX 5090. Totuși, avem de a face cu un procesor cu 12 nuclee (4 x Zen 5 și 8 Zen 5c), cu 24 de fire de execuție, frecvențe în boost la 5,1 GHz și un NPU pentru procesare AI cu 50 TOPS. Acest computer este astfel integrat în categoria Copilot+ de către Microsoft și are chiar și butonul Copilot pe tastatură.
În performanță brută, acesta nu revendică titlul de „cel mai performant”, însă este competitiv în majoritatea tipurilor de sarcini. Testele CineBench îl poziționează sub modelul Core 9 Ultra 275HX de la Intel testat anterior, dar pentru gaming, diferențele ar trebui să fie minore. În sarcini de productivitate, precum editare video, în special la export, s-ar putea ca acest model să se simtă mai lent, dar în utilizare normală, chiar și în productivitate extremă, nu este cazul.
Pentru editare video, în mod special, GeForce RTX 5090 Lapop include cel mai performant sistem de encoding și decoding din piață. Vorbim despre trei encoder-e din generația a noua, plus douăă decodere din generația a șasea. Poți astfel realiza livestream-uri folosind mai multe camere sau surse video, poți face streaming simultan pe mai multe platforme sau poți înregistra și face streaming în același timp, la rezoluții înalte și folosind codec-uri moderne, inclusiv noul AV1, cel mai eficient codec video al momentului.
De altfel funcționalitatea Video Capture (vechiul Shadow Play), integrată în NVIDIA App, care permite înregistrarea video în timpul jocurilor este compatibilă cu cele mai noi codec-uri și cele mai moderne formate, inclusiv înregistrare în format HDR. Astfel, dacă ești un creator de conținut de gaming, poți înregistra gameplay fără să simți o scădere în performanță și fără să apelezi la aplicații terțe, plăci de captură sau PC-uri secundare.
În ciuda dimensiunilor reduse ale laptop-ului, GeForce RTX 5090 performează la nivel înalt
Înainte de a trece la testele efective de performanță în gaming, ar trebui să vorbim puțin despre tehnologiile NVIDIA pe care GeForce RTX 5090 Laptop le integrează. Vorbim despre cel mai performant GPU din noua generație Blackwell, care integrează atât nuclee CUDA (10.496), cât și nuclee ray tracing din generația a patra și nuclee Tensor din generația a cincea.
Toate acestea funcționează împreună pentru a accelera cele mai pretențioase jocuri, oferind acces la tehnologii precum DLSS (Deep Learning Super Sampling), DLAA (Deep Learning Anti Aliasing), Multi Frame Generation, Ray Tracing, Ray Reconstruction sau Reflex. Multe dintre aceste tehnologii există într-o formă sau alta de mai multe generații, însă seria RTX 50 aduce îmbunătățiri majore în câteva puncte cheie.
În primul rând avem DLSS 4, noua tehnologie de upscaling cu AI, care folosește nucleele Tensor pentru a îmbunătăți detaliile rezoluției interne a jocului pentru a afișa o imagine de rezoluție mai înaltă și, uneori chiar mai detaliată decât cea la rezoluție nativă. Versiunea 4 a DLSS aduce un nou tip de procesare a imaginii cu AI, prin intermediul unui nou model AI de tip Transformer, față de vechiul model CNN. Rezultatul este o calitate mai înaltă a imaginii, chiar și folosind aceleași setări față de modelul CNN. Diferențele se văd în detalii fine și în percepția unei rezoluții mai înalte. Modelul Transformer este disponibil în jocurile cu DLSS 4 și în anumite titluri care permit schimbarea modelului AI de upscaling din NVIDIA App, inclusiv pe plăci video din generații RTX 40, RTX 30 sau RTX 20.
Tot DLSS 4 aduce și Multi Frame Generation. Deja pe RTX 40 aveam Frame Generation, care insera un cadru generat de AI pe nucleele Tensor între două cadre renderizate pe GPU. Acum însă, având la dispoziție mult mai multă performanță AI, seria RTX 50 poate genera până la patru cadre noi între cele două cadre de pe GPU. Astfel, poți asigura o fluiditate mult mai mare în gameplay, crescând framerate-ul de 2, 3 sau 4 ori, în funcție de necesități. Având în vedere că Razer Blade 16 are un ecran la 240 Hz, utilizarea Multi Frame Generation este foarte utilă pentru a putea atinge valori de framerate cât mai apropiate de cele ale ecranului.
Performanța în sarcini ray tracing este la rândul ei mult mai înaltă pe noile GPU-uri RTX 50. Nucleele noi promit performanță cu 40% mai înaltă decât generația precedentă (5090 vs. 4090 în sarcini RT). Astfel vei putea avea o experiență de gameplay semnificativ mai fluidă în jocuri care permit activarea efectelor de ray tracing sau path tracing.
De altfel, selecția de jocuri a fost aleasă special pentru a beneficia de cât mai multe astfel de efecte și opțiuni. Cele mai avansate sunt, desigur Cyberpunk 2077 și Black Myth: Wukong, care includ toate opțiunile posibile, dar majoritatea jocurilor testate au Ray Tracing, upscaling prin DLSS și chiar și frame generation, chiar dacă nu toate au și noua opțiune de Multi Frame Generation.
Am fost cu adevărat impresionat de acest laptop în special pentru că diferența de performanță dintre el și modelul ROG testat anterior nu este foarte mare. Desigur, cu un TGP cu 15W mai mic și cu mai puțin loc pentru răcire, nu mă așteptam ca acest laptop să îl egaleze, deși în anumite teste s-a apropiat destul de mult și chiar a depășit acea implementare. Motivul ar putea fi driverele care s-au lansat între timp, care aduc optimizări în plus.
În afară de Far Cry 6, care nu include nici DLSS nici frame generation, toate jocurile pot atinge peste 100 de cadre pe secundă pe acest GeForce RTX 5090 Laptop. Am observat și câteva limitări de procesor în anumite jocuri, framerate-ul fiind aproape la fel și cu și fără DLSS. În acele situații, frame generation este soluția pentru a crește fluiditatea gameplay-ului. În altele, ne apropiem și de 200 de cadre pe secundă, inclusiv în jocurile cu foarte mari pretenții, precum Cyberpunk și Wukong. Asta pentru că au frame generation până la 4X față de performanța cu DLSS.
Trebuie menționat că toate aceste jocuri sunt rulate pe cele mai înalte setări posibile. Cu cele mai înalte profiluri de ray tracing sau path tracing, și cu DLSS setat pe „Balanced”, setarea recomandată pentru rezoluția QHD a monitorului intern. De altfel, toate jocurile sunt rulate în 2.560 x 1.440. Singurul joc care mi-a dat bătăi de cap a fost Returnal, care nu întoarce framerate-ul cu frame generation în Benchmark. Pentru acesta soluția este să înmulțești cu 2 rezultatele.
Răcirea, peste așteptări, software-ul, nu prea
Sistemul de răcire din Razer Blade 16 face față suprinzător de bine la provocările celor două componente principale. În testele de performanță, care nu sunt deloc relevante pentru gaming, întrucât stresul pe ele este mult mai mic în jocuri și mai puțin constant, am înregistrat un maximum de 76 de grade pe CPU, ceea ce înseamnă că acesta nu intră în throttling. Nici frecvența nu rămâne la un nivel înalt, așa cum se sugerează în boost. 5,1 GHz sunt disponibili doar câteva secunde atunci când pornești o aplicație, dar frecvențele se stabilizează pe la 4,4 GHz.
Nici GPU-ul nu se duce cu mult peste 70 de grade, ceea ce este suprinzător, având în vedere că anterior am testat un laptop mai gros cu acelasi GPU. Motivul pare să fie consumul mai mic, care nu permite voltajelor să crească la fel de mult, încălzind astfel mai puțin cipul. De asemenea, Razer a adăugat o bară de cauciuc în partea de jos, care ridică laptop-ul cu 1 mm de pe birou, care permite pătrunderea unei cantități mai mari de aerul prin fantele de aerisire. Zgomotul este, într-adevăr mai mare decât mi-aș fi dorit, dar este de așteptat de la un computer mai compact. Nu este foarte confortabil, dar nici extrem de deranjant. Am întâlnit mai rău. Recomand să vă jucați cu căști pe un astfel de laptop.
Autonomia pe baterie este modestă pentru un laptop de productivitate, dar decentă având în vedere configurația. Cam 3-4 ore pe browsing nu este tocmai rău, dar m-aș fi așteptat la mai mult de la o baterie de 99 Wh, limita superioară de capacitate pentru a putea călători cu un astfel de computer portabil. Mi-a plăcut însă încărcătorul. Deși are 330W, acesta este mai mic și mai ușor decât alte soluții similare. Asta pentru că folosește tehnologie GaN, folosită de mulți producători de accesorii de telefoane pentru realizarea de adaptoare de priză compacte. Încărcătorul are un cablu cu înveliș textil și o mufă la unghi de 90 de grade cu mufă reversibilă proprietară.
Un punct negativ pentru acest laptop este software-ul Razer Synapse, care a devenit extrem de aglomerat, întrucât acesta controlează atât perifericele Razer, cât și funcțiile laptop-ului, precum profilurile de performanță. Interfața este complicată, bazată pe multe tab-uri, fiecare dintre ele fiind la rândul său împărțită pe mai multe categorii.
Concluzii
Prețul este, așa cum era de așteptat, unul pe măsura configurației: 4.400 de euro pe site-ul Razer, și poate fi crescut peste această valoare, cu încă 32 GB RAM și încă 2 TB stocare pentru încă 400 de euro în plus. Merită sau nu? Rămâne la latitudinea celor care au nevoie de un astfel de laptop. Mă aștept ca acest model să fie ales în special de către cei care au nevoie în special un laptop de productivitate pentru editare foto sau video și/sau AI, care vor, la nevoie, să se mai și joace pe el.
