Microsoft – Motorul unei branşe

⇣ Sari la articol

microsoft Nicio altă companie nu a avut un impact atât de puternic asupra domeniului IT ca şi Microsoft.

Redactat de: Sergiu Briceag

Steve Lohr este un cunoscător Microsoft. Reporterul departamentului tehnic de la New York Times a fost nominalizat pentru un premiu Pulitzer, ca urmare a relatărilor sale legate de conflictul juridic dintre Microsoft şi guvernul german, în privinţa legii anti-trust. Într-un articol despre retragerea legendarului fondator Microsoft, Bill Gates, jurnalistul analiza motivele incredibilei istorii de succes a giganticei companii din Redmond. Chiar dacă Gates, conform părerii experţilor, nu avea de oferit prin Windows cel mai bun sistem de operare, el a reuşit să facă să lucreze în favoarea lui două concepte înrudite: puterea reţelei şi valoarea unei platforme tehnice proprii.
Se pare că Bill Gates a fost convins de la început că puterea unui produs creşte odată cu numărul de utilizatori. Un singur telefon este practic lipsit de importanţă, dar dacă fiecare posedă un telefon, acesta va deveni un mijloc de comunicare la care nu se mai poate renunţa – în acest fel ia naştere efectul „reţea”, valabil şi pentru multe alte produse. Pe de altă parte o platformă tehnică este o colecţie de unelte şi servicii, ce permite realizarea de alte produse şi servicii. Cu cât este mai mare cercul de oameni care folosesc o anumită platformă tehnică, cu atât mai populară devine aceasta. Iar în final sunt atraşi şi clienţi noi.
Dar ce rol joacă toate acestea în istoria Microsoft, compania creată în 1975 de către Bill Gates şi Paul Allen? Paul Allen a fost un prieten al lui Gates, amândoi împărtăşind interesul timpuriu pentru programare şi totodată amândoi câştigând bani în timpul şcolii din programele scrise.
În 1973 Gates începe studiul la Harvard. Dar interesele acestuia îl îndreaptă mai mult spre computer decât spre sala de cursuri a universităţii. Împreună cu Allen dezvoltă la finele anului 1974, o aplicaţie Interpreter Basic pentru kitul computer personal Altair 8800 – o noutate la acea oră.

De la Basic la MS-DOS şi WindowsWindows 7 Ultimate
Interpreter servea pentru traducerea comenzilor limbajului de programare Basic în coduri executabile; fără acesta computerul nu ar fi avut nicio valoare practică. Contractele semnate cu producătorul Altair i-au asigurat lui Microsoft dreptul de a vinde Basic şi altor producători de computere, motiv pentru care Apple şi Commodore au devenit în curând clienţi ai noii firme Microsoft. Limbajul Basic creat de Atari era în mare măsură compatibil cu aproape orice computer din acea vreme, ceea ce a atras o serie de programatori.
Pentru a fonda Microsoft şi pentru a vinde Interpreter Basic, Bill Gates şi-a întrerupt studiile la Harvard. Până în anul 1980, când Microsoft s-a impus definitiv pe piaţă, numărul de angajaţi a ajuns la 40, iar cifra de afaceri a urcat la 8 milioane dolari.
În acel an firma IBM, interesată până în acel moment de sistemele mari de computere, plănuia să intre pe piaţa adormită a computerelor personale. Dar pentru aceasta avea nevoie cât mai repede de un sistem de operare. După ce una dintre posibilele soluţii a eşuat, s-a ajuns la colaborarea dintre IBM şi Microsoft. Sistemul de operare a fost cumpărat de la o altă companie cu sediul în Seattle, reconfigurat, ajustat şi vândut scump lui IBM drept MS-DOS. Aici norocul a fost de partea lui Microsoft. Căci spre deosebire de Commodore, Apple sau Atari, IBM a permis realizarea de clone ale designului propriu şi s-a bazat pe principiul sistemului de operare deschis. De aceea s-a ajuns la răspândirea în masă a computerelor IBM-PC, iar toate aveau nevoie de un sistem de operare – lucru disponibil prin MS-DOS.

Acesta nu era însă cel mai puternic sistem de operare al acelor vremuri. Dar pe acesta rulau multe programe ale popularelor CP/M şi o versiune ajustată Basic, ceea ce a contribuit enorm la caracterul universal al PC-urilor şi la popularizarea acestora în masă. Alţi producători, precum Apple, cu a sa platformă grafică, au încercat să scoată maximum din hardware, ceea ce presupunea însă noi programe, ce trebuiau ajustate la progresul tehnologic.
Microsoft s-a folosit însă de puterea formării unei reţele, ce se putea obţine prin răspândirea cât mai largă a produselor sale şi impunerea pe piaţă a platformei tehnice proprii – ţeluri care au fost atinse prin crearea de soluţii compatibile cu software-urile deja existente şi suportul cât mai larg pentru hardware-ul răspândit pe piaţă. Strategia a avut succes, aşa cum se vede din analiza cifrelor.

În anul 1992, când Microsoft scotea pe piaţă prima versiune Windows 3.1 cu succes comercial, oferind pentru aceasta şi Office, până atunci disponibil numai pentru Mac-uri, numărul de angajaţi a ajuns la 15 300, iar cifra de afaceri la 2,8 miliarde de dolari. În anii următori linia de dezvoltare a sistemelor de operare s-a împărţit în departamentul pentru sfera privată – Windows 95 urmat de 98 şi ME, şi cel pentru domeniul business – Windows NT urmat de varianta 2000. În timp ce versiunile consumer trec drept performante, cele profesionale impun cerinţe înalte hardware-ului, ceea ce înseamnă că nu au avut aceeaşi răspândire universală şi nu au fost la fel de stabile. De aceea concurenţa a devenit tot mai mare în jurul sistemelor speciale pentru domeniul serverelor şi staţiilor de lucru, ce se bazează de obicei pe Unix drept sistem de operare.
Până acum Microsoft a avut de soluţionat o serie de litigii juridice legate de drepturile de licenţă şi legea anti-trust. Cea mai cunoscută dintre ele este reclamaţia Apple făcută la începutul erei Windows, venită din cauza drepturilor de autor pentru platforma grafică a lui Windows. Microsoft s-a apărat cumpărând acţiuni fără drept de vot şi plătind o sumă de bani drept compensaţie. Adepţii teoriei conspiraţiei au răspândit zvonul cum că Microsoft a cumpărat acţiuni de la Apple pentru a scoate de pe piaţă Newton.

Acesta ar fi fost primul PDA cu touchscreen concurent pentru PDA-urile cu Windows CE, scos de Microsoft pe piaţă în acel timp.
steve ballmer microsoftÎn anul 2000 Steve Balmer devine CEO Microsoft, preluând postul de la Bill Gates şi luând astfel în mâinile sale istoria Microsoft. Odată cu introducerea lui Windows XP, Microsoft a reunit în anul 2001 cele două linii de sisteme de operare sub tehnologia stabilă NT. Cifra de afaceri pentru acel an era de 25 miliarde de dolari, iar numărul de angajaţi 48.000.
A urma Vista, care nu a fost prea popular, un sistem de operare ce a trebuit să fie dezvoltat foarte rapid. Între timp, odată cu Windows 7 şi Office 2007, Microsoft este din nou pe drumul cel bun. Dar în afară de aceste două produse în portofoliul Microsoft există multe altele, motiv pentru care Microsoft şi-a împărţit afacerea în trei departamente.
Microsoft Platforms & Service Division
În acest departament există Windows 7 de la Starter Edition până la Ultimate şi Enterprise, plus sisteme de operare şi produse pentru servere. Pe lângă actualul Windows Server 2008, există şi Exchange Server, un produs universal în telecomunicaţii, precum şi sistemul de operare al bazelor de date SQL-server. Tot aici există şi uneltele de dezvoltare precum Visual Studio, dar şi serviciile online.

Microsoft Business Division
Cel mai cunoscut produs al acestui departament este pachetul Office, disponibil acum în varianta 2010. Pachetul include Word, Excel, PowerPoint, Outlook pentru PIM şi email, Access pentru baza de date, programul DTP Publisher şi aplicaţia de notițe OneNote. Suplimentar există şi programul de grafică Visio. Tot aici intră şi Internet Explorer sau Media Player. Pe lângă aceste soluţii importante în special în munca de birou, Microsoft este activ şi la partea de software business. Sub numele Microsoft Dynamics concernul oferă soluţii pentru Enterprise Resource Planning (ERP), precum şi pentru Customer Relationship Management (CRM). Primul se referă la administrarea materialelor pentru un producător, ce include achiziţia, depozitarea, organizarea şi evaluarea, dar şi la producţie, departamentul contabil şi economic, cel de control al calităţii şi alte diverse sarcini pe care le are de administrat o companie. CRM cuprinde sarcinile ce au legătură cu clientul – de la achiziţie şi până la servicii pentru clienţii permanenţi ori managementul reclamaţiilor.

Ambele domenii de activitate sunt individualizate şi foarte complexe chiar şi la companiile medii, motiv pentru care pentru a folosi software-ul cât mai universal este nevoie şi de o infrastructură, ce impune astfel software-ul la această clientelă. La disciplina ERP Microsoft este încă depăşit de specialişti precum SAP şi Oracle, dar, la un procent de 4% din piaţă în anul 2008, concernul se află totuşi într-o poziţie bună.

Entertainment & Devices Division
Atmosfera este mult mai „colorată” în acest departament comparativ cu domeniile seci ERP şi CRM. Aici se găsesc jocuri pentru PC şi Xbox. În plus, Microsoft are o ofertă generoasă de tastaturi şi mouse-uri – de la tastaturi de lux şi până la modele wireless în forme ultra-ergonomice. La fel de variată este şi oferta de mouse-uri – de la variante compacte pentru călătorii, ce consumă puţină energie, şi până la modele fashion extravagante, ori mouse-uri laser ultra-precise şi rapide pentru gameri. La toate acestea se adaugă camere web HD şi căştile pentru chat.
Domeniul de afaceri include însă şi aparate de sine stătătoare precum Xbox. Tot aici intră şi accesorii pentru controller, sau Kinect, un aparat de control ce reacţionează la mişcări ale corpului. Tot aici găseşti playerul Zune, disponibil numai în America, dar şi software pentru PDA şi smarphone, cu accentul pus momentan pe Windows Phone 7.

În domeniul telefoniei mobile
1996 este anul în care Microsoft a iniţiat afacerea cu telefoane mobile – o idee care a funcţionat cu bune şi cu rele.Windows-Phone-7 telefon HTC-7-Trophy

La expoziţia PC Comdex, din toamna lui 1996, Bill Gates prezenta pentru public primul Handheld PC. Aparatul foarte lung cu tastatură rabatabilă şi touchscreen amintea ca aspect de modelele Nokia Communicator; sistemul de operare era ajustat pentru Office, mail, Internet Explorer şi PIM (administrare contacte, termene şi sarcini); era prevăzută până şi sincronizarea cu PC. Displayul monocromatic şi lipsa opţiunii de conectare la internet, corespundeau condiţiilor tehnice la acea oră. În 1998 au apărut modele în formatul mai mare al mobilelor touchscreen moderne, fără tastatură. Curând după aceea a apărut HP Jornanda 420, primul ecran plat din lumea Microsoft PDA. Dar acest ecran consuma mult mai multă energie decât ecranele monocolor standard, ceea ce a condus la prejudecata cum că PDA-urile Microsoft nu stau prea bine la partea de autonomie. Două companii au reuşit însă împreună să impună sistemul de operare Microsoft. Compaq, pe atunci un specialist PC separat de HP, a scos modelele iPAQ.

Acestea erau finisate de pe atunci de firma HTC. Modelele Compaq iPAQ dispuneau de noutăţi tehnice precum sloturi pentru carduri de memorie, Bluetooth şi WLAN, displayuri foarte bune şi autonomie ridicată. Dar odată cu tranziţia de la PDA spre smartphone-urile compatibile cu reţeaua de telefonie mobilă, producătorii de PC ce susţineau Microsoft, precum HP Compaq (au fuzionat între timp), Toshiba, Fujitsu Siemens şi alţii, au pierdut încet-încet din importanţă. În schimb în anul 2002 HTC a început să fabrice modele smartphone, pe care providerii de reţea le vindeau sub nume propriu şi de aceea s-a întâmplat deseori ca un model să poarte patru denumiri. Modelele smartphone cu touchscreen au apărut şi cu tastatură de mobil. Mai târziu HTC s-a „eliberat” de tutela providerilor de reţea şi a scos tot mai multe modele sub nume propriu. Pentru sistemul de operare Microsoft, foarte greu de operat de către profani, HTC a adăugat o interfaţă de utilizator proprie. În timp ce alţi producători PC s-au retras de pe piaţa smartphone, o serie de producători „flămânzi” de telefoane mobile precum Samsung şi LG au intrat în această afacere, realizând azi împreună cu Microsoft tranziţia spre Windows Phone 7.