Google a revoluţionat piaţa comunicaţiilor mobile. Citiţi în continuare totul – de la evoluţia sistemului de operare, la diversitatea şi capacitatea de adaptare a software-ului Android destinat smartphone-urilor.
Redactat de: Daniel Chira
Evoluţia sistemului de operare Android
Update după update, sistemul de operare Android s-a adaptat tot mai bine la necesităţile utilizatorilor, evoluând imens, de la versiunea Cupcake până la versiunea Honeycomb, în mai puţin de doi ani.
Google a dat viaţă sistemului de operare Android, care se află într-un continuu proces de dezvoltare. La sfârşitul anului 2007, gigantul motoarelor de căutare a pus bazele alianţei Open Handset Alliance (OHA) şi împreună cu cele 34 de companii membre au conceput un sistem de operare destinat smartphone-urilor, care s-a răspândit în scurt timp şi a fost dezvoltat atât de repede, cum nici Google nu şi-ar fi putut imagina. Mai puţin de trei ani şi jumătate mai târziu, sistemul de operare, care „răspunde” la numele de Android şi pe care îl asociem cu omuleţul verde, a trecut deja prin şapte etape de evoluţie, a devansat concurenţii precum iOS, Symbian, BlackBerry OS etc. şi a devenit platforma pentru smartphone-uri numărul unu la nivel mondial – cu aproape 32 milioane de dispozitive vândute doar în cel de-al patrulea trimestru al anului 2010!
În prezent, OHA numără aproape 80 de membri, toţi jucători importanţi în domeniul IT şi domeniul telecomunicaţiilor, ca de exemplu HTC, Motorola, Sony Ericsson, Qualcomm sau Vodafone. De la bun început, condiţiile cadru au fost ideale pentru ca sistemul Android să se dezvolte şi să se răspândească rapid: codul sursă al sistemului de operare, bazat pe Linux, este public şi stă la dispoziţia oricărei persoane interesate. Avantajul decisiv în faţa unei soluţii proprietare: producătorii pot dezvolta propriile interfeţe de utilizator, operatorii îşi pot integra serviciile şi dezvoltatorii amatori pot conecta aplicaţiile cu componentele hardware ale smartphone-urilor, iar punctele slabe din sistem se pot corecta rapid şi simplu, datorită multitudinii de dezvoltatori implicaţi în alianţa Google.
Ziua de naştere a Android
Primul smartphone pe care a rulat sistemul de operare Android a fost HTC Dream, cunoscut şi sub numele de T Mobile G1. În februarie 2009, telefonul este lansat pe piaţă cu versiunea 1.5, alias Cupcake, dar care are câteva lipsuri. Totuşi, comparativ cu prima versiune, 1.0, Cupcake face posibilă afişarea tastaturii virtuale pe ecran şi personalizarea ecranului de pornire cu widget-uri. În Android Market stau deja la dispoziţie aproape 5.000 de aplicaţii suplimentare ce pot fi descărcate; dezvoltatorii au remarcat devreme potenţialul ascuns al platformei Google. Parte a filozofiei conceptului Android o reprezintă dotarea ulterioară cu exact funcţiile specifice de care are nevoie fiecare utilizator.
Chiar şi în prezent, premisă pentru accesul la Android Market o reprezintă deţinerea unei adrese de Gmail. În septembrie 2009, a apărut versiunea 1.6 Donut. Pentru prima oară, sistemul de operare Google suportă diferite dimensiuni ale display-ului, precum şi funcţia text to speech, iar prin intermediul VPN asigură o conexiune sigură la internet. Suplimentar, funcţia simplă de căutare s-a extins într-o căutare locală şi una online şi, mai mult, este implementată o bară de pornire rapidă pentru controlul conectivităţii. Iar Android Market de atunci – în tonuri de gri şi negru – a cărui ofertă aproape că se dublase deja, primeşte un design nou, cu mult verde şi subcategorii mai detaliate.
Primii paşi
Aproximativ în aceeaşi perioadă, Samsung trimite pe piaţă modelul Galaxy I7500, primul său model pe care rulează sistemul de operare Android – şi dezvăluie deja, că dezvoltatorii de hardware nu pot ţine pasul cu numărul mare al programatorilor de aplicaţii: Galaxy vine cu o versiune Android mai veche şi anume 1.5 – până în ziua de azi, multe modele încă mai sunt în urma stadiului actual. Mai puţin de două luni mai târziu, la sfârşitul lunii octombrie 2009, Android 2.0 – Eclair este gata de lansare. În afara conturilor POP3 şi IMAP, pe smartphone se pot configura mai multe conturi Google de email şi căsuţa de email bussiness prin conexiunea Exchange. O noutate o reprezintă şi posibilitatea de a face zoom prin gesturi multitouch pe fotografii, documente şi o pagină de internet. În plus, camera telefonului mobil suportă flash LED şi zoom digital. În plus, pe lângă Bluetooth 2.1, o dată cu actualizarea Eclair, telefoanele pe care rulează Android sunt dotate cu navigaţie Google Maps. Motorola scoate primul său model Android pe piaţă, pe care rulează versiunea Eclair, şi anume Milestone. Pentru americanii de la Motorola sistemul de operare Android reprezintă colacul de salvare care îi aduce înapoi pe piaţa telefoanelor mobile.
La începutul anului 2010 urmează Android 2.1 – noutăţile fiind marginale, este păstrat numele de cod Eclair. Există acum posibilitatea setării imaginilor de fundal animate şi vizualizarea informaţiilor detaliate privind intensitatea semnalului. În afară de aceasta, browser-ul este extins şi suportă HTML 5, precum şi stocare date.
Invazia androizilor
Mai captivant este dispozitivul pe care este prezentat Android 2.1: cu modelul construit de HTC, Nexus One, Google lansează pe piaţă primul mobil sub marcă proprie, care nu este apreciat foarte tare în rândul consumatorilor şi dispare repede de pe rafturi; în prezent, Google cu modelul Nexus S construit de Samsung încearcă un nou start, de data aceasta succesul fiind mai mare. În afara acestui moment ceva mai slab, popularitatea sistemului de operare creşte: dispozitivele apar ca şi ciupercile după ploaie, iar Android şi-a pus definitiv amprenta pe peisajul smartphone-urilor. O dată cu actualizarea la versiunea 2.2 Froyo în luna mai 2010 şi a suportului unui nucleu de sistem nou care solicită tot mai puţine resurse, viteza de lucru este mult mai mare. Browser-ul web suportă acum şi Adobe Flash şi poate afişa paginile de internet fără limitări, suplimentar setările de securitate pentru conexiunea Exchange au fost extinse.
Cea mai interesantă noutate o reprezintă funcţia de tethering: smartphone-ul poate partaja conexiunea la internet, fie prin intermediul unui cablu USB, fie prin Wi-Fi. Şi în ceea ce priveşte aplicaţiile, există noutăţi: dezvoltatorii au acum posibilitatea, să implementeze o funcţie de push în aplicaţiile lor şi astfel să trimită informaţii direct pe smartphone.
Utilizatorii pot decide dacă doresc instalarea unei aplicaţii în memoria internă a telefonului sau pe un card de memorie SD, având posibilitatea mutării ulterioare a acestei aplicaţii între cele două locaţii. În plus, Android Market a primit o nouă înfăţişare şi deţine peste 50.000 de aplicaţii. În decembrie 2010 este lansată penultima versiune a sistemului Android pentru smartphone-uri şi anume 2.3, sau Gingerbread. Interfaţa de utilizator a acesteia a primit un uşor facelift, precum şi o nouă funcţie ce asigură un control mai bun al aplicaţiilor active. O dată cu lansarea versiunii Gingerbread se poate integra un cip Near Field Communication (NFC) în dispozitiv, care pregăteşte smartphone-urile pentru plăţile de pe mobil.
De asemenea, sunt posibile serviciile de videotelefonie şi de telefonie prin internet prin operatorii SIP. Dezvoltatorii de jocuri se bucură de sprijinul senzorilor de mişcare (giroscop), iar cei ce petrec mult timp pe reţele de socializare se bucură de o mai bună integrare a acestora; între timp Android Market a trecut pragul de 200.000 de aplicaţii. De reţinut: datorită update-ului la versiunea Gingerbread 2.3.3, de la începutul anului 2011, sistemul de operare Android suportă procesoare dual core.
Viitorul aparţine Android
În februarie 2011, platforma a făcut un enorm pas înainte prin lansarea versiunii 3.0 Honeycomb optimizată pentru tablete: interfaţa de utilizator, aplicaţiile Google şi ecranul de pornire sunt optimizate pentru formatul şi noile posibilităţi ale tabletelor. Următoarea versiune a sistemului de operare nu se va lăsa aşteptată prea mult, iar ca nume de cod se speculează Ice Cream; noua versiune va reuni funcţiile şi punctele forte ale versiunilor Honeycomb şi Gingerbread. Oricum, evoluţia continuă. Google, OHA şi dezvoltatorii de aplicaţii vor optimiza şi în continuare sistemul de operare şi îl vor adapta continuu la necesităţile ce apar – aceasta fiind singura modalitate prin care o platformă devine competitivă pe termen lung.
Noile veşminte
Înfăţişarea sistemului de operare nu este aceeaşi – nici măcar cu aceeaşi versiune a sistemului de operare: aproape toţi producătorii oferă dispozitivelor pe care rulează sistemul Android o interfaţă proprie de utilizator.
Sistemul de operare în stare pură se întâlneşte foarte rar, dintre modelele mai noi amintim Google Nexus One, Motorola Milestone care nu mai prea este de actualitate, precum şi Samsung Nexus S ce urmează să fie lansat pe piaţă în scurt timp. Sistemul de operare deschis oferă producătorilor posibilitatea de a-şi dota telefoanele pe care rulează Android cu interfeţe de utilizator, aplicaţii şi servicii proprii. Ca urmare, un smartphone de la HTC pe care rulează sistemul Android nu se deosebeşte doar din punct de vedere al mărcii, de exemplu, de un telefon Sony Ericsson pe care rulează Android, ci diferenţe se pot observa şi când se aruncă o privire asupra display-ului – chiar şi în cazul în care este vorba despre două smartphone-uri pe care rulează aceeaşi versiune a sistemului de operare Android.
De ce? Prin intermediul diferitelor faţade, producătorii doresc să se departajeze de concurenţă. Utilizatorii trebuie să se identifice mai mult cu dispozitivul şi mai puţin cu sistemul de operare. Bineînţeles, conceptul de operare rămâne acelaşi la toate modelele pe care rulează Android: cu ajutorul gesturilor intuitive pe touchscreen, înregistrările meniului sunt parcurse rapid; pe ecranele de pornire se pot poziţiona widget-uri, scurtături directe, foldere şi link-uri favorite în funcţie de dorinţe, existând apoi şi posibilitatea mutării sau ştergerii acestora de pe ecranele de pornire. Astfel smartphone-urile pe care rulează Android sunt adevăraţi maeştri la capitolul personalizare, iar prin intermediul interfeţelor proprii ale producătorilor această artă este rafinată.
Şi mai multă personalizare
În special HTC, cu ajutorul interfeţei de utilizator HTC Sense şi scenele predefinite a creat o posibilitate elegantă de a adapta smartphone-urile pe care rulează Android la necesităţile din rutina zilnică, ca de exemplu cu scene presetate pentru timpul petrecut la birou şi scene pentru după încheierea programului de lucru. Practică este şi afişarea sub formă de carusel sau elicopter, introdusă de HTC şi apoi preluată de mulţi alţi producători: prin apropierea degetului mare şi a arătătorului pe unul dintre ecranele de pornire, pot fi vizualizate simultan toate ecranele de pornire în miniatură şi pot fi selectate direct. Plusvaloare oferă şi aplicaţiile individuale, precum HTC Friendstream, o aplicaţie care este lansată şi sub forma unui widget şi care centralizează statusurile de pe Facebook, Twitter şi Flickr într-un singur flux de actualizări.
Reţele de socializare
Una dintre priorităţile Motorola o reprezintă relaţiile interumane: serviciul Motoblur poziţionează statusurile şi mesajele, cu ajutorul widget-urilor, direct pe ecranul de start, astfel încât este oferită o privire de ansamblu rapidă. La acest capitol acţionează exemplar şi Sony Ericsson cu Timescape: aplicaţia integrată în interfaţa de utilizator colecţionează toate rezultatele noi şi le afişează pe ecran, în ordine cronologică, prin intermediul unui widget cu aspect 3D elegant. Samsung şi-a denumit interfaţa de utilizator Touchwiz şi pe lângă widget-uri suplimentare oferă şi un task manager pe smartphone-urile sale pe care rulează Android. Comparativ cu interfaţa HTC Sense, la modelele Samsung cu Touchwiz meniul principal poate fi personalizat individual; aplicaţiile instalate nu trebuie neapărat sortate în ordine alfabetică sau cronologică, ci pot fi ordonate după dorinţe.
LG mai face un pas înainte cu interfaţa Optimus: aici, în cadrul meniului principal, nu se poate alege liber doar ordinea aplicaţiilor, ci se pot defini mai multe categorii, astfel încât aplicaţiile instalate se pot sorta şi poziţiona în funcţie de tematică în meniu. Acer a găsit o modalitate oarecum nonşalantă şi împarte interfaţa proprie numită Acer UI, prin structurarea pe diferite nivele, ceea ce la început mai degrabă complică operarea decât să o uşureze.
Reversul medaliei
Producătorii de smartphone-uri investesc foarte mult timp în dezvoltarea şi diversificarea interfeţelor de utilizator – şi exact aici ia naştere o problemă: viaţa scurtă a versiunilor sistemului de operare Android duce la necesitatea prelucrării şi optimizării interfeţelor în urma fiecărui update. Urmările: multe smartphone-uri pe care rulează Android sunt disponibile pe piaţă cu o versiune învechită a sistemului de operare.
Diversitate
Sistemul de operare Android este flexibil, se adaptează perfect împrejurărilor şi se dovedeşte a fi un maestru al convergenţelor.
Samsung Galaxy S2
Design simplu şi dotări de top: Samsung Galaxy S2 este un multitalent clasic cu touchscreen.
Din gama actuală de smartphone-uri, Galaxy S2 abia că se face remarcat. Partea frontală, precum în cazul majorităţii concurenţilor este formată în principal din ecran, care are o dimensiune de 4,3 inchi. Nu este disponibilă o tastatură mecanică; Galaxy S2 este un smartphone pur touchscreen şi demonstrează că Android se simte ca acasă pe el. Samsung Galaxy S2 este considerat unul dintre cei mai puternici concurenţi ai iPhone 4 de la Apple.
Sony Ericsson Xperia X10 Mini Pro
Smartphone compact cu Android și tastatură QWERTY ascunsă în spatele ecranului.
Datorită formei de construcţie compacte, Xperia X10 Mini Pro, demonstrează capacitatea de adaptare perfectă a sistemului de operare Android. Sony Ericsson a optimizat interfaţa de utilizator pentru display-ul de 2,5 inchi, astfel încât smartphone-ul să poată fi operat confortabil. Pentru a uşura scrierea mesajelor, din spatele display-ului se poate glisa o tastatură QWERTY. În orice caz, celor ce editează mult le vin mai degrabă în ajutor tastele mecanice decât cele virtuale.
Motorola Pro
Motorola înglobează Android în clasicul design al BlackBerry şi ademeneşte astfel clientela din clasa business.
În ciuda suportului Active Sync, smartphone-urile pe care rulează Android nu sunt de fapt considerate telefoane business. Motorola doreşte să schimbe acest aspect şi dotează modelul Pro cu o tastatură cu patru rânduri, uniform iluminată poziţionată sub touchscreen-ul de 3,1 inchi şi în plus dotează smartphone-ul şi cu suita QuickOffice destinată citirii şi editării documentelor, precum şi software-ul de securitate oferit de Authentec, care asigură criptarea datelor pe dispozitiv şi pe cardul de memorie şi în cazul furtului sau pierderii permite ştergerea datelor de la distanţă.
HTC Desire HD
Cu un display imens cu rezoluţie ridicată, două flash LED-uri precum şi capturarea fotografiilor şi înregistrarea clipurilor video în HD, HTC Desire HD se numără printre starurile multimedia în rândul smartphone-urilor pe care rulează Android.
O interfaţă HDMI ar oferi pachetului multimedia cireaşa de pe tort, dar această interfaţă nu este integrată. În schimb, Desire HD suportă standardul DLNA şi transferul de imagini, clipuri video şi muzică pe televizoarele compatibile din reţeaua de acasă se face wireless. Bineînţeles, display-ul cu o diagonală de 4,3 inchi este destul de mare pentru a putea savura clipuri video şi fotografii direct de pe smartphone. Camera principală capturează imagini cu rezoluţie de 8 megapixeli şi înregistrează clipuri video HD cu rezoluţie de 720 pixeli. În caz de nevoie, două LED-uri aduc lumină în întuneric.
LG Optimus 3D
Nomen est omen: LG Optimus 3D aduce cea de-a treia dimensiune pe smartphone.
Uită de ochelarii folosiţi la ultimul film 3D vizionat: dacă se doreşte vizionarea conţinuturilor 3D pe display-ul tridimensional IPS de 4,3 inchi nu sunt necesare dispozitive suplimentare. Pe partea din spate a smartphone-ului este integrată o cameră duală cu câte 5 megapixeli, pentru înregistrarea propriilor fotografii şi clipuri video 3D la o rezoluţie HD, care pot fi redate direct pe telefonul LG sau pot ajunge pe televizorul 3D via HDMI, respectiv DLNA. În cadrul primei verificări, efectul 3D a lăsat o impresie foarte bună, chiar dacă reprezentarea nu se face la o rezoluţie atât de mare precum în cazul conţinuturilor 2D şi vizionarea conţinuturilor 3D devine obositoare pentru ochi după o vreme. Însă ne arată ce este deja posibil şi încotro s-ar putea îndrepta smartphone-urile – şi sistemul de operare Android nu lipseşte din imagine…
HTC ChaCha
Între timp, integrarea simplă a reţelelor de socializare la smartphone-urile pe care rulează sistemul de operare Android a devenit o dotare standard.
De aceea, în această privinţă, HTC a prevăzut două dotări importante la recent anunţatul ChaCha: pe de o parte o tastatură QWERTY ce nu îţi sare în ochi la primă vedere, destinată editării rapide şi confortabile a mesajelor şi a statusurilor. Pe de altă parte, butonul dedicat Facebook din partea dreaptă jos, care se face remarcat doar la o a doua privire şi care asigură accesul imediat şi direct la ce mai iubită reţea de socializare, cu peste 600 milioane de utilizatori la nivel mondial şi conectează utilizatorul cu cercul de prieteni virtuali. Totuşi, touchscreen-ul de doar 2,6 inchi nu este prea mare.
Planeta Android
Google are idealuri îndrăzneţe: Android se scufundă complet în universul aparaturii electronice de larg consum.
Sistemul de operare Android se adaptează precum un cameleon mediului şi nu se limitează doar la smartphone-uri. Următorul pas îl reprezintă mult îndrăgitele tablete PC: Motorola Xoom este prima tabletă pe care rulează Android, care a fost lansată pe piaţă cu versiunea Honeycomb 3.0. Şi deoarece fiecare producător, cu costuri de dezvoltare corespunzătoare, poate adapta perfect sistemul Android cerinţelor proprii, sistemul este deja pe cale să descopere tărâmuri noi.
Plin de surprize
Parrot a anunţat că în anul 2011 va lansa pe piaţă un sistem pentru maşină pe care va rula sistemul de operare Android. Datorită modulului 3G şi GPS integrat, Parrot Asteroid va fi pregătit pentru radio web, clienţi de streaming de muzică şi diverse servicii de navigaţie.
Acer a indicat un scenariu suplimentar de utilizare: netbook-ul Aspire One Happy lucrează cu două platforme. Ca sistem de operare care să pornească rapid, este folosit Android, operat prin trackpad şi tastatură; alternativ şi pentru aplicaţii clasice pe PC se poate porni sistemul de operare Microsoft Windows 7. În SUA, Sony a prezentat un televizor cu internet ce are la bază sistemul de operare Android. Samsung, deţine în ofertă un MP4 player pe care rulează sistemul de operare Android, şi anume Galaxy Player 50, Cloud Telecomputers deţine un telefon fix cu un touchscreen imens pe care rulează sistemul Android. Google are idealuri îndrăzneţe, pe care le va şi atinge datorită sistemului de operare.
Păreri despre sistemul de operare Android
Declaraţii ale liderilor din domeniu referitoare la sistemul de operare Android – să fie valabile şi în ziua de azi?
„Cred că Google şi-a atins obiectivele fără sistemul de operare Android şi cred că sistemul de operare Android îi dăunează mai mult decât îl ajută. Va face o separare între Google şi cei ce doresc să-i devină partener.“
Steve Jobs, CEO Apple,
sursa: gizmodo.com; ianuarie 2008
„Google nu se numără printre concurenţii de top din domeniul comunicaţiilor mobile. Poate, cândva, dar momentan …“
Steve Ballmer, CEO Microsoft,
sursă: cnet.com; noiembrie 2008
„Nu există nicio diferenţă între companiile de telefoane mobile ce utilizează sistemul Android şi copii finlandezi care fac pe ei, pentru a le fi cald iarna“
Anssi Vanjoki,
Ex Smartphone leader la Nokia,
sursa: engadget.com; septembrie 2010
Comentariu
Chiar dacă domnii citaţi mai sus au fost de altă părere, sistemul de operare Android a revoluţionat piaţa comunicaţiilor mobile. Deja de ceva timp, smartphone-urile pe care rulează Android nu mai reprezintă o alternativă ieftină a iPhone-urilor de la Apple. Motorola, Samsung, Sony Ericsson şi HTC deţin produse de top în ofertă, care pot concura cu mobilul-cult originar din Cupertino, ba chiar la anumite discipline îl pot devansa. Sistemului de operare deschis oferă producătorilor mână liberă, inovaţiile nu cunosc limite.
Motorola, cu modelul Atrix 4G, a indicat direcţia în care se poate îndrepta smartphone-ul viitorului. Sony Ericsson a creat o combinaţie reuşită şi anume modelul Xperia Play. Şi LG aduce actualul val 3D pe telefonul mobil pe care rulează sistemul de operare Android. Sistemul de operare de la Google este flexibil, are o capacitate ridicată de adaptare şi datorită Android Market este pe cel mai bun drum către monopolizarea pieţei. Conceptul funcţionează excelent – cel puţin până în prezent.
