Dingoo A-380 – Jocurile anilor 90 revin

⇣ Sari la articol

Piața consolelor portabile evoluează încet dar sigur. De la hardughiile anilor ’90 care încorporau un CD Player și până la PSP-urile de astăzi, nevoile unui gamer au fost satisfăcute în cele mai mici detalii. Pentru români, singura problemă cu aceste dispozitive o constituie prețul, încă destul de piperat încât să justifice o achiziție în detrimentul unei tablete Android sau Apple care suplinește printre altele și necesitatea jocurilor.

În scenă intră producătorii din China care au împânzit standurile showroom-urilor internaționale cu copii ale unor dispozitive precum Nintendo DS. O asemenea replică se vinde cu până la 60% din prețul originalului, cu mențiunea că volumul de bani este direct proporțional cu presupusa calitate primită la schimb. Ceea ce nu multă lume știe însă este faptul există şi dispozitive de succes, acesta fiind şi cazul produsului celor de la Dingoo Technology.

Text: Răzvan T. Coloja

În anii trecuți, o asemenea consolă a început să se facă remarcată în Europa și Statele Unite. Îi spunea Dingoo A320 și era practic o bucată hardware alcătuită din componente extrem de ieftine dar îndeajuns de puternice încât să permită rularea unui sistem de operare Linux. Distribuția software era numită Dingoo Linux și îngloba – printre altele – vreo zece emulatoare open-source.

Dingoo A320 permitea rularea de fișiere ROM, transformând consola într-un gaming station la purtător.

De la GameBoy Advance și până la PlayStation ½, aproape tot ceea ce e ROM sub soare putea fi lansat și jucat pe Dingoo A320. Încet-încet, o comunitate a început să se formeze în jurul dispozitivului, cu developeri portând jocuri open-source și alte tipuri de emulatoare. Așa se face că în vreo doi ani, Dingoo A320 a primit nu doar zeci de site-uri dedicate dar și aplicații, firmware-uri noi și emulatoare din cele mai ciudate.

Cu trecerea timpului, utilizatorii au remarcat că anumite jocuri nu rulau la viteza originală atunci când erau emulate; asta din cauză că procesorul din A320 era unul de 400MHz și ar fi fost nevoie de mai multă putere. În 2011, Dingoo Technology a lansat o nouă consolă.

Dingoo A-380

Ca și precursorul său, Dingoo A-380 rulează Dingux – o distribuție Linux pentru procesoare MPS. La capitolul ”hardware”, A-380 stă cu ceva mai bine decât A320, dispunând de un procesor la 500MHz și 64MB RAM. Capacitatea internă de stocare este de 4GB, cu posibilitatea folosirii unui card MicroSD de până la 32GB în slotul extern.

Ecranul este cu ceva mai mare – un TFT de 3,2 inci cu o rezoluție de 400×240.

Ceea ce-l deosebește cu adevărat de Dingoo A320 este însă faptul că permite crearea unui server și conectarea altor dispozitive din aceeași serie în cadrul unui joc. Două unități A-380 pot juca același titlu CPS1 sau CPS2 prin intermediul chip-ului wireless. Mai mult – cu ajutorul a două controllere WiFi comercializate de aceeași firmă, jucătorii pot renunța la butoanele încorporate și ecranul mic în favoarea unui televizor LCD cu TV-OUT.

Printre celelalte specificații ale lui A-380 se numără senzorul G și suportul pentru formate video cu compresie Xvid/DivX.

Jocuri și emulatoare

Prețul online al unui Dingoo A-380 este de 85$. Ieftin până și pentru standardele românilor. Pentru acești bani te poți juca nu doar titluri portate pe Dingux (Quake, Heretic/HeXen, Duke Nukem 3D, 7 Days Salvation) dar și vreo 10.000 de nume de jocuri create în original pentru console Nintendo, SEGA, ZX Spectrum ori Sony. Lista oficială include acronimele GBA, SFC, FC, MD, NEO-GEO, CPS-1/CPS-2, GBC, SMS, GG; cei obișnuiți cu emulatoarele de jocuri le veți recunoaște pe toate.

Din câte am testat, cam 80% din titluri rulează impecabil, cu cele din gama GameBoy și MAME ocupând locul I.

În mod surprinzător, Dingoo A-380 include în forma lui oficială și câteva ROM-uri nu tocmai legale. China fiind țara cu cel mai scăzut interes față de piraterie din totalul liderilor hardware, nu e de mirare că anumite ROM-uri care nu ar trebui comercializate se regăsesc în memoria internă a dispozitivului. De exemplu, jocurile din categoria Famicom și Super Famicom includ nu doar titluri asiatice ci și nume care au rămas în istorie din cauza contribuției lor din anii ’80-’90; titluri create de companii din SUA care încă dețin drepturile pentru ele și care n-ar fi deloc fericite să le vadă distribuite gratuit cu dispozitivul celor de la Dingoo Technology.

Filosofia companiei se pare că este identică cu cea a gamerilor amatori de ROM-uri: aceste jocuri fiind disponibile pe Internet, sunt considerate ”la liber” și piratate în număr mare.

Ca viteză de rulare, puține sunt jocurile care întâmpină dificultăți. Emulatoarele își fac treaba bine în special în cazul jocurilor 2D, cu cele 3D ratând uneori frame-uri sau refuzând să pornească.

După trei zile în care am folosit dispozitivul am ajuns la concluzia că dacă apreciezi jocurile de generație veche, cu Dingoo A-380 nu vei apuca să te plictisești. În memoria de 4GB încap mii de astfel de titluri, cu dimensiunea unui ROM atingând o medie de vreo 2-3MB. Iar dacă te saturi de jocuri Gameboy sau OpenBOR, poți încerca unul din titlurile portate pe Dingux. E cumva satisfăcător să știi că poți scoate din buzunar ecranul mic și juca Doom II cât aștepți să-ți sosească comanda în restaurant.

Mai mult, dacă ai prieteni care împart aceeași pasiune pentru gloria deceniilor trecute, poți juca împreună cu ei la aceeași masă, fiecare cu dispozitivul lui, împărțind dreptatea cu pumnul în Punisher sau alergând din calea bombelor în Bomberman Tournament.

Feeling și impresii hardware

Pentru un dispozitiv ”Made in China”, Dingoo A-380 are o construcție destul de solidă. Carcasa nu scârțâie ca în cazul altor aparaturi ieftine, butoanele au timp de răspuns bun iar ecranul e decent. În plus, durata de viață a bateriei e undeva pe la șapte ore, atingând media consolelor portabile din ziua de azi.

În pachetul Dingoo A-380 sunt incluse cablurile necesare conectării prin TV-Out, un cablu pentru portul USB 2.0, un încărcător USB pentru priză și o pereche de căști care seamănă surprinzător de mult cu cele produse de Apple.

Aparatul bootează în circa două-trei secunde și este gata de folosire. Din meniuri poți activa sau dezactiva opțiunea Wireless prin care poți conecta unul sau două controllere F-16. Odată legat la TV, se observă că framerate-ul scade considerabil în cazul meniurilor dar și faptul că acesta își revine în cazul jocurilor propriu-zise. De menționat că nu toate jocurile rulează impecabil dacă dispozitivul e legat la un LCD extern, cu cele 3D fiind mai problematice decât restul.

 

Accesorii

Aparte de controllerele F-16 care pot fi folosite concomitent de doi jucători, Dingoo A-380 nu are alte accesorii oficiale lansate de Dingoo Technology. Pe eBay, prețul unui pachet A-380 care să includă și două controllere wireless e undeva pe la 160$ cu transport inclus.
E o adevărată plăcere să stai pe canapea și să joci Tyrian pe ecranul de 80 de inci al televizorului ori să îți inviți un amic la o partidă de Worms.

Hacking

Dingoo A-380 este ceea ce unii numesc ”consolă deschisă”. Nu doar că rulează Linux dar se bucură de o comunitate vastă care a descoperit că se pot realiza mai multe cu dispozitivul decât să-l lași să servească drept un simplu game-console.

Unul dintre primii utilizatori care au deschis carcasa a aflat că memoria internă a unui Dingoo A-380 este defapt un card MicroSD inserat într-un slot sigilat de pe placa de bază. Mărirea memoriei interne de la 4GB la 32GB e un simplu exercițiu de deșurubare și înlocuire a cardului de memorie, după ce în prealabil ai trasferat imaginea acestuia pe noul mediu de stocare. În cazul meu, am înlocuit cardul intern cu unul de 8GB ca să am loc pentru și mai multe ROM-uri și jocuri native fără să trebuiască să apelez la slotul extern care consumă bateria în caz că este folosit.

Și vorbind de bateria internă, pe eBay încep deja să apară acumulatoare de capacitate mai mare care pot înlocui bateria internă și oferi un plus de 2-3 ore de uz continuu. Unii utilizatori au recurs chiar la a lipi baterii de telefoane mobile în interiorul carcasei care oferă destul loc pentru așa ceva.

Deoarece sistemul de operare este bazat pe Linux, au început să apară și firmware-uri noi care includ alte emulatoare, wallpapere sau meniuri decât cele oficiale. De ce să te limitezi la ROM-uri NEO-GEO când poți juca titluri PC prin emulatorul DOS sau ScummVM?

 

Concluzii

 

Dingoo A-380 e pentru nostalgicii care au prins era de dinainte de procesoarele 586. Pentru un cost mic, poți purta la tine mii de titluri din acea perioadă, fie că e vorba de Sega MegaDrive, Gameboy Advance sau SNES. Emulatoarele permit salvarea jocului în orice moment așa că nu va trebui să rabzi până ajungi cu personajul la un checkpoint în caz că soția te cheamă la masă. Durata de viață a bateriei e mai mult decât decentă iar construcția aparatului solidă.

Printre minusurile Dingoo A-380 se numără modul în care controllerele Wireless se sincronizează cu unitatea centrală, fiind necesare secunde bune până ce LED-ul să te atenționeze că poți renunța la butoanele din carcasă.

Printre plusuri se numără faptul că Dingoo A-380 permite jocul în doi atât în cazul a două dispozitive identice cât și în cazul utilizării unui ecran extern accesat prin controllere.

Dacă ești gamer de ocazie și ești trecut de 30 de ani, Dingoo A-380 își merită banii. Nu vei putea juca God of War II pe el dar te vei putea scălda în amintiri cu titluri clasice ale anilor 80-90. Ce-i sigur însă e faptul că nu veți găsi un dispozitiv mai bun la prețul de sub 100$ care să facă ceea ce acest cufăr de emulatoare știe.

Asus