Unul dintre cele mai așteptate jocuri ale anului, Assassin’s Creed Valhalla, a fost lansat cu surle și trâmbițe de Ubisoft la începutul lunii noiembrie. Fără a mai fi vorba de o rivalitate cu CDProjektRed, care trebuia să lanseze în aceeași perioada Cyberpunk 2077, Valhalla părea că aleargă într-o cursă solitară. Însă socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg.
Am avut ocazia să mă joc pe parcursul ultimelor săptămâni noul Assassin’s Creed, cel care urma să fie poate cel mai bun din serie, o încununare a eforturilor Ubisoft de a șlefui definitiv tranziția către genul RPG a uneia dintre cele mai populare francize din toate timpurile. Sentimentele mele față de acest titlu sunt mixte, însă nu din pricina poveștii, mecanicii sau a gameplay-ului.
Expriența mea de joc s-a petrecut pe PC, iar la momentul publicării acestui review cred că deja te-ai prins de opinia mea. Nu am înțeles niciodată de ce marilor studiouri ale lumii le este frică să amâne o anumită lansare de joc AAA, mai ales în condiții de pandemie, când lumea a fost dată total peste cap și mai toate echipele de dezvoltatori au trebuit să învețe cum să se coordoneze de acasă.
Deși companii mari precum Blizzard sau CDProjektRed au ales să amâne cele mai importante lansări tocmai pentru a nu veni cu un produs neterminat pe piață, Ubisoft a preferat să riște, iar rezultatul nu este unul tocmai bun. Din câte am înțeles eu, împreună cu tot internetul, variantele de console nu sunt chiar atât de rele, însă nu pot avea o opinie în acest sens deoarece nu am avut experiența de joc nici pe Xbox One, nici pe PS4.
Revenind la varianta de PC. Aceasta este plină de optimizări proaste și glitch-uri peste care e destul de greu să treci, iar această vină nu are cum să o poarte platforma de test. Utilizând un Ryzen 7 2700x împreună cu o placă video Radeon RX 5700 și 16GB de memorie RAM, o configurație mult peste cea minimă sau recomandată, jocul a avut dese momente de stutter și framedrop-uri care nu au putut fi gestionate din setările de grafică, nici măcar atunci când am scăzut calitatea detaliilor.
Desigur, aceste probleme vor fi rezolvate cu primul patch scos pentru joc, însă nu era oare mai bine să avem parte de o amânare a lansării versiunii de pe PC? Nu era oare mai bine și pentru Ubisoft ca astfel de discuții să nu existe? Privind partea bună a lucrurilor, sunt convins că odată cu primul update, Ubisoft va avea grijă așa cum trebuie de joc.
Gameplay cursiv
Și acum să începem cu părțile bune și foarte bune ale celui mai recent tiltu din seria Assassin’s Creed. Spre deosebire de celelalte două ediții în care Ubisoft a cam schimbat macazul și s-a dus spre partea de open-world RPG, compania a dovedit că ascultă de fanii francizei și a rezolvat foarte multe “probleme” minore, care nu par mare lucru la prima vedere, dar care împreună oferă o experiență mai bună de joc.
Spre exemplu, mecanismul de loot a fost îmbunătățit, acum fiind mai rapid să culegi de pe jos roadele muncii tale, fără să mai aștepți acele câteva secunde în plus care păreau o veșnicie. Un alt aspect important de notat este mecanismul de combat care pare mai cursiv, mai rapid, având chiar valențe de hack&slash. Faptul că pe o dificultate mai redusă poți să bați mai mulți inamici deodată, într-un ritm alert, fără ca treaba să devină chiar prea ușoară (vezi aici Trilogia Ezio) mi se pare un echilibru bun.
Locații pre-medievale superbe
Jocurile din seria Assassin’s Creed s-au remarcat mereu prin locațiile istorice care au fost recreate in-game, acestea fiind nu de puține ori “vedetele” unor titluri care nu s-au remarcat cu prea multe puncte pozitive. Primul joc al francizei care îmi vine acum în minte și care a fost parțial salvat de decorul istoric este Assassin’s Creed Unity, titlu în care a fost recreat cu fidelitate Parisul din vremurile Revoluției Franceze.
În Assassin’s Creed Valhalla vei avea ocazia să descoperi tărâmuri desprinse din povești, vei vizita chiar și locații din mitologia nordică despre care nu vreau să vorbesc mai multe, însă o Anglie pre-medievală realizată în format open-world este într-adevăr ceva frumos. Bine, aici va interveni și subiectivitatea mea de fan al seriei TV Vikings, însă este într-adevăr o realizare deosebită pe care au reușit-o designerii jocului la care s-a lucrat parțial și în studioul Ubisoft din București.
La capitolul grafică, Valhalla punctează destul de bine, în momentele în care nu există stutter. Diferențele în contrast și detaliile bine realizate contribuie la un titlu care într-adevăr iese în evidență, însă nu vreau să punctez mai multe aici deoarece experiența day-one nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Reiterez ideea că jocul va fi într-adevăr superb doar atunci când Ubisoft va lansa un patch care să rezolve problemele de pe PC.
Poveste imersivă
Un alt lucru foarte important la Assassin’s Creed Valhalla este povestea. Cu tot riscul de a părea subiectiv, mi-a plăcut foarte mult storyline-ul ce îl are ca protagonist pe Eivor the Wolf-Kissed, un viking care vrea să-și răzbune părinții uciși cu cruzime de liderul unui clan rival. Interesant aici este faptul că jocul te lasă să decizi pentru Eivor, să alegi sexul personajului, exact ca în cazul lui Odyssey, atunci când aveai opțiunea de a juca în pielea lui Alexios sau a Kassandrei.
Personajul principal este bine definit, iar povestea cu care vine la pachet îți permite să intri în pielea lui și să simți cu adevărat o conexiune, exact ca în cazul altor asasini. Chiar dacă nu mi s-a mai întâmplat de ceva jocuri Assassin’s Creed, am rezonat foarte bine cu povestea lui Eivor, lucru pe care nu l-am mai experimentat de la Ezio Auditore încoace. Cumva, jocul te împinge să dezvolți sentimente pentru personaj, iar asta este în mod clar un semn prezent numai la titluri cu o narațiune extrem de bine scrisă.
Assassin’s Creed Valhalla este un joc mediu ca durată, mai scurt decât precedentul titlu din serie, Odyssey, care a fost poate puțin prea complex. Valhalla nu îți umple timpul cu multe side-quest-uri și lasă la libera ta alegere dacă vrei să treci mai rapid prin storyline-ul principal sau dacă vrei să te plimbi și să explorezi tot ce are titlul de oferit. Perosnal, mi-a luat aproximativ 40 de ore să termin cu firul narativ, fără să petrec prea mult timp cu poveștile secundare, ceea ce mi se pare destul de ok, nici prea mult, nici prea puțin.
Concluzia Connect
Assassin’s Creed Valhalla este un joc superb, care oferă o poveste extrem de captivantă, mai ales pentru fanii vikingilor și a miturilor nordice. Decorul este superb, personajele sunt bine scrise iar gameplay-ul se bucură de numeroase îmbunătățiri față de jocurile precedente din această serie. Însă nu pot trece peste faptul că Ubisoft a scos un joc neterminat din punct de vedere tehnic în varianta pentru PC.
Sperăm să avem parte de un patch care să rezolve toate aceste probleme, pentru a ne putea bucura cum trebuie de un joc care are potențialul de a fi cel mai bun din franciză. Assassin’s Creed Valhalla este, fără îndoială, un titlu care trebuie jucat de orice fan al seriei și nu numai.
Nota: 8.5 (PC)
