Motorola este un nume strâns legat de istoria telefonului mobil, cunoscut în întreaga lume și în continuare destul de apreciat. Chiar dacă, la momentul scrierii acestui articol, compania cumpărată de Lenovo în 2014 nu mai deține o felie majoră din piața smartphone-urilor, ultimii ani au reprezentat o creștere ușoară, graduală, în topul preferințelor utilizatorilor.
Fără îndoială, unul dintre motivele principale pentru care Motorola a început să fie din nou un nume care apare pe buzele celor în căutarea unui nou smartphone este întoarcerea companiei la fabricarea de flagship-uri. Seria Motorola Edge a fost inaugurată în 2020, și a ajuns acum la a treia generație, prilej cu care am testat Motorola Edge 30. Însă până să ajungem la telefon în sine și la ce îl face special, îți propun să facem o scurtă trecere în revistă a predecesorilor săi și a felului în care Motorola a ajuns în punctul în care se află astăzi.
Motorola – Numele fără de care telefonul mobil nu ar fi existat
Istoria Motorola începe în Chicago, Illinois, în anul 1928, primele sale produse fiind așa-numitele „eliminatoare de baterii”, dispozitive care permiteau radiourilor cu baterii să funcționeze cu electricitatea din interiorul locuinței. Vom face însă un arc peste timp și vom lăsa istoria completă a companiei pe altă dată, pentru că ce ne interesează pe noi acum se întâmpla în 1973, pe 3 aprilie, când Motorola arăta lumii primul dispozitiv celular portabil. În New York City avea loc atunci și primul apel public folosind tehnologia Motorola DynaTAC (DYNamic Adaptive Total Area Coverage).
Merită totuși amintit și un moment extrem de important care a avut loc înainte de 1973, mai exact cu 4 ani în urmă. Atunci, folosind un transmițător Motorola, Neil Armstrong rostea celebrele sale cuvinte „un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”, făcând primii pași ai unei ființe umane pe Lună.
Revenind însă la telefoane, au trecut nu mai puțin de 10 ani de la momentul primului apel pe un telefon mobil până la apariția primului astfel de dispozitiv pentru publicul larg, considerat ca fiind primul telefon mobil din lume: DynaTAC 8000X. Practic, dispozitivul creat cu un deceniu înainte era prototipul lui DynaTAC 8000X, iar rezultatul final cântărea aproximativ un kilogram. Mai mult, încărcarea sa dura 10 ore, telefonul funcționând apoi 30 de minute și fiind capabil să stocheze doar 30 de numere de telefon. Costul său? Ei bine, nu mai puțin de 3995 de dolari (echivalentul a 10.000 de dolari azi, dacă ajustăm pentru inflație).
Prețul uriaș al lui DynaTAC 8000X nu a fost însă o problemă, pentru că „în 1983, noțiunea de a realiza apeluri telefonice fără fir era revoluționară”, remarca Rudy Krolopp, la aniversarea de 20 de ani a device-ului. Krolopp era angajat la Motorola în postura de design master în anii ‘80, și nota de asemenea că listele de așteptare pentru achiziționarea unui DynaTAC 8000X numărau mii de persoane, „foarte impresionate de conceptul de a fi tot timpul accesibile cu ajutorul unui telefon mobil”.
Bineînțeles, „cărămida” originală nu a rămas singură prea mult timp, fiind urmată de alte telefoane mobile ale Motorola. Dintre acestea amintim Motorola MicroTac, din 1989, cel mai ușor și mai mic telefon la acea vreme și un adevărat staple al videoclipurilor muzicale din acea perioadă, sau Motorola StarTAC, din 1996, unul dintre cele mai recognoscibile telefoane din istorie, datorită faptului că a ajuns în întreaga lume.
Nu au lipsit nici „experimentele” din acea perioadă, Motorola Timeport fiind lansat în 1999 și devenind unul dintre favoritele persoanelor aflate în poziții importante atunci, deoarece funcționa pe benzi GSM de 900MHz, 1800MHz și 1900MHz, adică atât în Marea Britanie, cât și în SUA și mare parte din restul Europei.
Prima jumătate a anilor 2000 a fost perioada în care telefoanele cu clapetă au fost la putere, Motorola având mai multe versiuni ale acestora, precum T720, lansat în 2002, și care le permitea utilizatorilor să schimbe zone din carcasa telefonului, atât pe față, cât și pe spate, pentru un plus de personalizare. Un an mai târziu apărea Motorola A760, care era primul telefon ce combina un sistem de operare Linux și tehnologie Java cu funcționalitatea completă a unui PDA. Venea și cu o cameră digitală, MP3 player, video player, mesaje multimedia, difuzor și chiar și tehnologie Bluetooth.
Adevăratul erou al erei „clapetelor” a fost însă binecunoscutul Motorola RAZR, lansat în 2004 și devenit unul dintre cele mai cunoscute telefoane din istorie, respectiv cel mai cunoscut telefon al companiei. RAZR ieșea atunci în evidență grație unui design mai subțire decât competiția de la acea vreme. În plus, design-ul aparte pe care îl avea îl plasa cumva într-o postură unică, telefonul mobil devenind, odată cu RAZR, – poate pentru prima oară – un accesoriu fashion. Motorola RAZR avea să depășească peste 50 de milioane de unități vândute până la începutul anului 2006, și succesul său plasa compania pe a doua poziție în topul producătorilor de telefoane mobile.
Un urmaș notabil al lui RAZR a fost Motorola PEBL (da, Motorola era foarte atrasă de aceste nume din 4 litere), tot un telefon cu clapetă dar disponibil în nuanțe mai colorate, cu un finisaj din metal. Avea la bord o memorie de 5MB și venea chiar și cu o cameră VGA.
Bineînțeles, apariția primului iPhone, în 2007, avea să schimbe complet felul în care erau văzute telefoanele mobile, și multe companii aveau să piardă un tren care pornea la drum lung, foarte repede. În 2008, Motorola anunța AURA, un telefon care arăta spectaculos, având un ecran circular și fiind realizat din oțel inoxidabil, însă dinăuntrul căruia lipseau funcții importante, precum Wi-Fi, 3G sau slot de card microSD.
Perioada post-iPhone nu a fost cea mai ușoară pentru companie, iar în 2011 se realiza o separare, Motorola fiind împărțită în două – Motorola Solutions, care folosea o variantă albastră a logo-ului Motorola, avea să se concentreze pe tehnologii dedicate poliției, radiouri și alte lucruri similare, în timp ce Motorola Mobility, cu un logo roșu, rămânea să se ocupe doar cu producția de smartphone-uri. Succesorul legal al companiei originale a devenit Motorola Solutions.
Pe 15 august 2011, Google anunța achiziția companiei Motorola Mobility pentru aproximativ 12,5 miliarde de dolari. La doar 3 ani distanță însă, Google vindea compania către Lenovo, păstrând doar divizia Advanced Technologies & Projects și toate patentele sale (cu excepția a 2000 dintre acestea, care au ajuns la Lenovo). Surprinzător a fost faptul că achiziția i-a costat pe cei de la Lenovo „doar” 2,91 miliarde de dolari, cu aproape 10 miliarde mai puțin decât achitase Google cu numai 3 ani în urmă.
Perioada în care s-a aflat sub tutela Google nu a fost însă lipsită de momente importante. Anul 2013 a marcat apariția lui Moto X, un telefon foarte dorit la acea vreme datorită faptului că era considerat ca primul flagship Motorola sub umbrela Google. Și mai important însă, 2013 a fost anul de debut al lui Moto G, un telefon care a început un adevărat trend pentru companie, de a oferi telefoane cu capacități bune chiar și celor care nu își permit să cheltuie prea mult pe un astfel de device. Seria Moto G continuă și în ziua de azi și rămâne una dintre cele mai de succes ale celor de la Motorola.
În fine, ca să terminăm această scurtă recapitulare a istoriei Motorola în zona telefoanelor mobile (și da, chiar este scurtă), mai amintesc două device-uri din epoca modernă, în care Motorola a ajuns în tolba celor de la Lenovo: Moto z și ale sale Moto Mods, precum și pliabilul Motorola Razr (de data asta fără majuscule).
Moto z era telefonul care venea cu „DLC-uri”, având o varietate de module care se atașau de dispozitiv, îmbunătățind diferite aspecte ale sale, precum camera sau difuzorul. A fost cu siguranță un concept foarte interesant, chiar dacă nu a avut poate succesul scontat de cei de la Motorola.
Cât despre revenirea Razr-ului, aceasta s-a petrecut sub o nouă formă, pliabilă și adusă la cerințele unei noi ere. Terminalul care întorcea capete în 2004 a revenit în 2019, cu un ecran pliabil și un design care îl făcea să încapă foarte ușor în buzunarele oamenilor într-o perioadă în care telefoanele parcă se întreceau în dimensiuni din ce în ce mai mari.
Și acum că am văzut cum a reușit Motorola să se impună ca un nume uriaș în istoria telefonului mobil, precum și ale sale suișuri și coborâșuri, e momentul să vedem și ce aduce producătorul pe masa noastră în anul 2022. Astfel, aruncăm o privire asupra lui…
Motorola Edge 30
De la revenirea celor de la Motorola pe segmentul flagship, aproape fiecare Edge mi-a trecut prin mâini și am petrecut o bucată bună de timp cu aceste dispozitive, astfel că îmi sunt deja destul de familiare. Mărturisesc că în continuare sunt un fan al telefoanelor cu ecrane curbate, mi se pare că au ceva care atrage, care le scoate în evidență, iar trecerea la design-ul cu ecran și margini drepte nu mă încântă neapărat.
Lăsând deoparte subiectivismul acesta însă, trebuie să spun că telefonul arată foarte bine, mai ales că (lucru foarte important), Edge 30 nu e un flagship, ci mai degrabă un midrange. Nu prea se observă diferențe față de spatele lui Edge 30 Pro, cu excepția culorii, evident. Edge 30-ul testat de noi a venit în nuanța Meteor Gray, însă mai sunt disponibile alte două – Supermoon Silver și Aurora Green.
În cutie vei găsi încărcătorul și o husă de protecție transparentă, din silicon, pe care o poți ține până vei găsi o variantă mai bună. Și dacă tot am menționat încărcătorul, e important să spun și că acesta este unul pe 33W, aceasta fiind puterea maximă cu care se poate încărca Motorola Edge 30. Este una dintre diferențele principale față de fratele său mai mare, cu Pro în coadă, care se poate încărca cu până la 68W. Este adevărat însă că și bateria lui Edge 30 e mai mică, undeva pe la 4020mAh.
Motorola Edge 30 este foarte ușor, cântărind doar 155 de grame, și are un spate din plastic, cu un finisaj mat foarte plăcut la atingere. Este de asemenea și unul dintre cele mai subțiri telefoane de pe piață, având o grosime de doar 6,79mm. Pe față regăsim sticlă Gorilla Glass 3, iar producătorul spune, la fel ca în cazul liderului gamei Edge 30, că design-ul este „water repellent”, neavând astfel o certificare oficială, ci mai degrabă o asigurare că nu va păți nimic dacă intră în contact cu ceva picături de apă.
Display și sunet
Ecranul este un AMOLED cu un miliard de culori, certificare HDR10+ și o rată de refresh ce urcă până la 144Hz. Cu o diagonală de 6,5 inci, este puțin mai mic decât varianta Pro, dar păstrează aceeași calitate FullHD. Astfel, indiferent de conținutul pe care alegi să îl vezi pe acest display, fie că vorbim de YouTube, aplicații de streaming sau mai știu eu ce, nu ar trebui să ai vreun motiv semnificativ să te plângi. Culorile arată foarte bine, detaliile se pot observa cu ușurință chiar și în scenele mai întunecate, iar luminozitatea este și ea satisfăcătoare.
La fel ca la Edge 30 Pro însă, viteza este adevăratul atu al ecranului pentru că, la cei 144Hz ai săi, nu vei regreta experiența în niciun joc. Fluiditatea și rapiditatea, mai ales în titluri care suportă o rată de refresh mai ridicată, fac ca experiența de gaming să fie una foarte bună și căreia îți va fi greu să îi găsești un defect.
Sunetul este și el foarte bun, Motorola aducând pe Edge 30 două difuzoare stereo, care sunt suficient de puternice și de clare, fără să distorsioneze la nivel mai ridicat.
Performanță
La interiorul lui Motorola Edge 30 se află un procesor Snapdragon 778+ 5G de la Qualcomm, realizat pe 6nm și cu opt nuclee. E unul dintre capitolele la care producătorul a făcut un sacrificiu față de varianta Pro, pentru a reduce din preț, însă asta nu înseamnă că telefonul rămâne codaș la performanță.
Am instalat rapid recent lansatul Apex Legends Mobile, care deja e unul dintre cele mai solicitante jocuri de mobil pe care le poți juca, și am intrat într-un joc, care a durat cam 20 de minute, timp suficient ca să îmi dau seama cam care sunt capacitățile acestui procesor. Din fericire, totul a mers ca uns, gameplay-ul a fost smooth, fără probleme de lag sau de orice alt fel, iar spatele lui Edge 30, deși s-a încins, nu a ajuns într-un punct în care să fie neplăcut de ținut în mână. Poate după 3-4 meciuri să fie așa, dar Apex este oricum un titlu cu cerințe mari, deci mă aștept ca asta să se întâmple la majoritatea smartphone-urilor.
Bineînțeles, l-am trecut și prin testele Geekbench 5, iar rezultatele au fost 827 de puncte în testul single-core, respectiv 2876 de puncte în multi-core. Nimic spectaculos, cu siguranță, dar în același timp suficient de bune pentru un midrange.
Combinația de RAM + stocare pe care am testat-o noi este de 8GB + 128GB, suficient de bună pentru mai toate aplicațiile pe care ai vrea să le rulezi. Problema eventuală ar fi lipsa unui slot de card microSD, ceea ce înseamnă că va trebui să apelezi la soluții de stocare în cloud dacă vrei de exemplu să filmezi mai mult cu telefonul. Mai există însă o variantă cu stocare de 256GB (și 8GB RAM), respectiv una cu 6GB RAM, dar aceiași 128GB de stocare.
Camere
În ceea ce privește camerele, aproape că aș putea să dau copy/paste de la review-ul meu pentru Edge 30 Pro. Asta pentru că Motorola Edge 30 are cam aceiași senzori pe care îi găsești și pe fratele său mai mare, cu o singură excepție, pe camera din față, care are 32MP și f/2.3 față de cei 60MP ai versiunii Pro. Se descurcă însă foarte bine și la acest număr puțin mai redus și are un mod portret care te va mulțumi.
Pe acel ansamblu de pe spate se regăsesc alți trei senzori: unul principal de 50MP cu f/1.8, un ultrawide de 50MP cu f/2.2 și unul de adâncime, de 2MP, cu f/2.4. Dintre aceștia doar cel ultrawide are o mică diferență față de ce regăsim pe Edge 30 Pro, dar și aia este aproape insesizabilă, fiind vorba de un unghi puțin mai mare pe Edge 30, de 118 grade, față de cel de 114 grade de pe varianta Pro.
La rezultate, rămâne cum am stabilit aici. Culorile sunt fidele ochilor tăi, atât pe ultrawide cât și pe principală (deși mai mult pe asta din urmă), calitatea poate fi acum considerată și mai bună, ținând cont că nu mai vorbim de un preț la fel de ridicat și cu siguranță Motorola Edge 30 va satisface micul fotograf din tine în multe cazuri. În continuare lipsește camera tele, dar prețul mai redus al acestui telefon față de fratele său mai mare face ca absența asta să nu fie un motiv de „depunctare” la fel de mare.
Câteva cuvinte și despre filmare, ca să nu neglijăm aspectul acesta. Poți filma până la o calitate 4K cu 30fps și cu certificare HDR10, ceea ce e sincer suficient pentru un terminal care e plasat în zona de preț a midrange-urilor.
Software
Motorola Edge 30 vine din cutie cu Android 12 și ar trebui să mai ai câțiva ani de update-uri majore pentru sistemul de operare. Este un OS destul de curat, cu câteva funcții adăugate de Motorola pe deasupra, și navigarea prin el este ușoară și intuitivă.
Pe cutie vei observa și acel „ready for”, care indică faptul că telefonul funcționează cu tehnologia folosită de Motorola pe device-urile sale recente, ce îți permite să te conectezi rapid, cu un singur cablu, la un monitor sau alt ecran. N-am mai testat de ceva timp Ready For, dar în curând voi avea o scurtă deplasare în care plănuiesc să văd cât de bine merge această funcție și dacă problemele pe care le remarcasem anterior au fost rezolvate.