Sfârșitul de 2022 a fost rezervat, în cazul meu, unor zile lungi în fața televizorului, încercând să ajung „la zi” cu toate producțiile pe care îmi doream să le văd, lansate de-a lungul anului. Evident că, și cu suficient timp liber, tot mi-au mai scăpat câteva titluri notabile și pe care o să le văd probabil în ianuarie. Avem o listă lungă de data asta, pentru că am început pregătirea pentru Oscaruri, și deși vine cu puțin mai multă întârziere decât aș fi dorit, grație CES, tot cuprinde titluri destul de noi sau care au ajuns recent pe serviciile de streaming. Și nu, de data asta nu mai am un serial în primul sezon, ca să fie anulat ulterior, precum s-a întâmplat în precedentele două luni (îmi pare rău Midnight Club și 1899).
Till (online)
Till reprezintă un masterclass în actorie din partea lui Danielle Deadwyler, care face un rol absolut memorabil ca Mamie Till-Mobley, mama lui Emmett Till, un băiat de culoare linșat în 1955, în sudul Statelor Unite. Povestea filmului urmărește lupta lui Mamie de a îi aduce pe cei care l-au ucis în fața justiției și de a împiedica alte persoane să treacă prin ce a trecut acesta. Este un film care o să îți lase cu siguranță un gust amar, la un moment dat, și e păcat ca Deadwyler ar putea să nu primească nici nominalizare pentru interpretarea sa excelentă.
The Banshees of Inisherin (online, în curând în cinematografe)
Am văzut multe opinii de genul „domnule, eu voiam mai mult de la filmul ăsta” legate de Banshees of Inisherin. Cumva le înțeleg, pentru că și eu mă așteptam ca noul film al lui Martin McDonagh să ajungă instant în top 5 cele mai bune producții pe care le-am văzut în 2022. Nu a fost neapărat așa, dar asta nu înseamnă că Banshees of Inisherin nu e un film excelent, din mai toate punctele de vedere (și cu probabil cel mai bun și melodios titlu al anului). Colin Farrell și Brendan Gleeson sunt remarcabili, Barry Keoghan fură fiecare cadru în care se află și mi se pare unul dintre cei mai talentați actori ai generației sale, iar întreaga poveste, pe cât de simplă și redusă ca miză (și ca locație) este, pe atât de multe detalii ascunde. Nu e magnum opus-ul lui McDonagh, dar e un film foarte solid, cu o cinematografie superbă și cu aspirații considerabile la ceva premii Oscar.
Glass Onion: A Knives Out Mystery (Netflix)
Un alt film pentru care am văzut genul de opinii cu „se putea mai bine”, doar că aici nu prea le înțeleg. Rian Johnson a reușit să nu realizeze același film de două ori (lucru extrem de greu, în cazul unui murder mystery), și să vină cu o enigmă nouă și interesantă pentru Glass Onion, la care se adaugă și ceva comentariu social și glume care, deși Johnson spune că nu au fost scrise despre un anumit personaj al lumii tech, se potrivesc al naibii de bine cu acesta. Filmul e amuzant, misterul e bun, Daniel Craig e iar excelent în rolul lui Benoit Blanc, și mi se pare perfect pentru o seară în fața televizorului, alături de oricine.
Barbarian (Disney+)
Un film pe care l-am mai pus pe o listă, pe cea cu recomandări pentru ziua de 1 ianuarie, pe care o găsești aici. De altfel, nici nu va fi singurul de pe lista aia care se va regăsi și aici, dar toate la timpul lor. Barbarian este un horror done right, din orice punct de vedere, de la tensiune, până la felul în care este dezvăluită amenințarea din film. Georgina Campbell și Bill Skarsgard sunt excelenți, iar Justin Long adaugă o notă total neașteptată filmului, atunci când te aștepți mai puțin. E posibil să fi văzut deja începutul filmului pe social media, pentru că au apărut destule clipuri cu acesta: o fată care închiriază un Airbnb unde se află deja cineva, care închiriase locuința cu o altă aplicație. Genul horror a renăscut pur și simplu în ultimii ani, având producții din ce în ce mai bune, și mai reușite, iar Barbarian marchează încă o bilă albă în acest sens. Și la fel face și…
X (online)
X este prima parte a trilogiei lui Ti West, cu Mia Goth în rol principal. Știu, Pearl este filmul care a primit majoritatea laudelor criticilor și publicului larg, dar nu l-am văzut încă, deci o să spun că nici X nu trebuie trecut cu vederea. Este un horror destul de „by the book”, știi cumva ce se va întâmpla, însă întrebarea la care filmul răspunde destul de ingenios este „cum?”. Amenințarea nu pare atât de mare inițial, însă Ti West reușește să ofere situații credibile pentru a o contura pe parcursul filmului. Premisa e una simplă: mai mulți tineri închiriază o casă pentru a realiza filme pentru adulți la sfârșitul anilor 70, chiar în momentul în care acestea începeau să prindă avânt.
She Said (online)
Iar un film de pe lista de acum ceva zile, însă nu am cum să nu includ She Said aici, pentru că este cu siguranță unul dintre filmele de care o să vorbesc când îmi voi contura lista cu cele mai bune filme ale lui 2022. Este povestea anchetei asupra abuzurilor lui Harvey Weinstein, realizată de Jodi Kantor și Megan Twohey, două ziariste ale New York Times, interpretate de Zoe Kazan și Carey Mulligan. O să o spun de câte ori am ocazia, este un mare păcat că filmul ăsta nu va primi vreo recunoaștere semnificativă, pentru că este excelent regizat (și o să argumentez și de ce în detaliu într-un material viitor), cele două personaje principale sunt foarte bine jucate de Mulligan și Kazan și povestea este una pe care toată lumea ar trebui să o știe.
Fall (online)
Fall este probabil cea mai plăcută surpriză a lui 2021. Nu bănuiam vreodată că un film despre două fete care se cațără pe un turn radio imens îmi va da atât de multă anxietate și teamă, însă Fall a reușit asta cu brio. O poveste pe cât de simplă, pe atât de bine pusă în scenă, mai ales cu un buget mic, și cu două actrițe, Virginia Gardner și Grace Caroline Currey, care reușesc să facă roluri excelente și să nu fie greu de privit în niciun moment, lucru destul de greu atunci când întreg filmul se bazează pe cele două. Finalul e și el excelent, și Fall e unul dintre filmele de care o să îmi aduc cu siguranță aminte atunci când vine vorba de peliculele lui 2022.
All Quiet on the Western Front (Netflix)
Știu, știu, încă unul de pe lista aceea. Dar cum aș putea să nu vorbesc aici de Im Westen nichts Neues, sau All Quiet on the Western Front, când este probabil filmul care va lua Oscarul pentru cel mai bun film străin al lui 2022. Excelent regizat de Edward Berger și cu una dintre cele mai mizerabile (în sensul real al cuvântului) și negre prezentări ale unui război pe care le-am văzut vreodată, All Quiet nu reinventează acest gen de filme, însă reușește să spună o poveste tragică extraordinar de bine. Atmosfera este un mare plus și ea, iar distribuția, în frunte cu Felix Kammerer, te poate chiar face să te atașezi de personajele pe care le interpretează fără prea mult efort.
Bodies Bodies Bodies (online)
Toate horror-urile pe care le-am văzut în decembrie au fost bune, din motive diferite. Barbarian aduce tensiune excelentă și un antagonist ca la carte, X propune un slasher bine scris și cu o premisă interesantă, iar Bodies Bodies Bodies vine cu un strat de comedie aplicat deasupra poveștii horror care face dintr-un film care altfel ar fi putut cădea în mediocritate, ceva mult mai interesant. Bodies Bodies Bodies este despre o petrecere a unor tineri în timpul unui uragan, și dacă ți se pare că ai mai văzut premisa asta de n ori, atunci probabil așa e. Ce ajută pelicul lui Halina Reijn să iasă în evidență sunt Amandla Stenberg și Maria Bakalova, care au o relație în care nu știi dacă să te încrezi sau nu de multe ori, și ajută și faptul că filmul e destul de scurt, pe la o oră și jumătate. It’s a fun watch.
Alice in Borderland (sezonul 2 – Netflix)
Am zis că nu mă mai ating de seriale aflate în primul sezon, deci vorbesc direct de sezonul 2 al lui Alice in Borderland, care este fratele mai mare și mai frumos al lui Squid Game, dar care nu a tras lozul câștigător în materie de popularitate. Alice in Borderland este un serial mai complex și mai bine structurat decât Squid Game, iar cum prezența unui sezon 3 este oricum incertă, ținând cont că sezonul 2 poate acționa foarte bine ca un final de drum al poveștii, merită să arunci un ochi la el și să încerci o sesiune de binging. Personajele sunt la fel de bune ca în primul sezon, cu un plus uriaș pentru cel care îl interpretează pe Chishiya, Nijirô Murakami, care este excelent de fiecare dată când apare pe ecran. Jocurile sunt și ele la un alt nivel față de primul sezon, și mai interesante și de data asta cu un substrat mult mai consistent decât încercarea de a supraviețui.
Pam and Tommy (Disney+)
Punem capăt listei acesteia lungi cu mini-seria Pam and Tommy, de pe Disney+, cu Lily James și Sebastian Stan în rolurile celor două staruri celebre. Aceasta îi prezintă pe Pamela Anderson și Tommy Lee la începuturile relației lor și în momentul în care acea casetă ajunge în lume, ajungând să le afecteze relația. Ambii fac roluri foarte bune, au primit și ceva nominalizări pentru interpretările lor, iar cele 8 episoade se văd foarte repede, la vreo 40–45 de minute în medie fiecare.
Gata, că pentru luna decembrie e suficient. Ar mai fi și Marcel the Shell With Shoes On, care e o animație superbă și plină de viață, și o mențiune specială și pentru FIFA Uncovered, care e genul acela de documentar care te face să strângi din dinți în timp ce îl privești, ca să nu îi înjuri pe toți protagoniștii.
